Administrația condusă de primarul Dominic Fritz a reactivat proiectul "Tren Metropolitan Timișoara", o rețea de cale ferată urbană rapidă, electrică, gândită să fie integrată cu transportul public din întreaga zonă metropolitană. Anunțul, făcut pe 25 mai 2026, readuce în discuție o idee lansată inițial în 2018, în mandatul fostului primar Nicolae Robu, dar rămasă nematerializată.

Proiectul propune valorificarea infrastructurii feroviare existente, în prezent subutilizată, pentru a oferi o alternativă rapidă la deplasările cu automobilul între Timișoara și localitățile învecinate.

Traseul și stațiile prevăzute

Conform planului, traseul ar urma să lege cartierul Aeroport, prin zona Meteo, de Gara de Nord, cu prelungiri spre zona industrială Freidorf și până în Parcul Industrial Buziașului. Sunt avute în vedere mai multe stații intermodale, dotate cu parcări, facilități pentru biciclete și acces pietonal, astfel încât călătorii să poată trece ușor de la un mod de transport la altul.

În afara orașului, sunt propuse stații în Chișoda, Giroc, Rudicica și Moșnița Nouă, localități din zona metropolitană aflate într-o dezvoltare accelerată. Conceptul de "metrou urban" vehiculat în 2018 prevedea cinci stații care urmau să conecteze Gara de Nord de Aeroportul Internațional "Traian Vuia".

Costuri și pașii următori

Estimarea de cost vehiculată la lansarea inițială, în 2018, era de aproximativ 1,5 miliarde de euro, urmând a fi acoperită din fonduri europene multianuale. Administrația actuală nu a comunicat încă o estimare actualizată a investiției pentru varianta reactivată a proiectului.

Pentru a avansa, municipalitatea are nevoie de aprobarea Consiliului Local pentru o propunere de parteneriat cu Compania Națională de Căi Ferate (CFR), proprietarul infrastructurii pe care s-ar baza viitoarea rețea.

Primarul Dominic Fritz a descris inițiativa drept o investiție strategică:

O investiție strategică pentru Timișoara, care continuă eforturile pentru mobilitate urbană și modernizează o infrastructură feroviară subutilizată.

Pentru administrațiile locale interesate de mobilitatea metropolitană, cazul Timișoara ilustrează o tendință tot mai prezentă: refolosirea liniilor de cale ferată existente pentru servicii de tip tren urban, ca alternativă mai rapid de implementat și mai puțin costisitoare decât construirea unei rețele de metrou de la zero.