RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), a publicat bilanțul primelor șase luni de funcționare a mecanismului prin care fiecare cumpărător plătește la raft o garanție de 50 de bani pentru ambalajele de băuturi. Sistemul a fost inaugurat pe 30 noiembrie 2023, iar cifrele de la jumătatea anului 2024 arată un program care se rulează la scară națională, dar care nu a câștigat încă încrederea deplină a publicului.

În intervalul analizat, au fost predate către reciclatori 29.000 de tone de ambalaje, ceea ce reprezintă aproximativ 85% din cantitatea returnată și colectată de la consumatori. Din volumul trimis spre stațiile de reciclare, circa 90% a mers către operatori locali, după principiul bottle-to-bottle, prin care materia primă secundară revine în același tip de produs din care a provenit.

Cât s-a colectat și cât s-a pus pe piață

Comunicatul RetuRO oferă și scara reală a fluxului. În cele șase luni, producătorii au pus pe piață 152.000 de tone de ambalaje, din care 34.000 de tone au fost colectate de la lansarea sistemului până la finalul lunii mai. Decalajul arată cât de mult mai are de recuperat sistemul până când returnarea devine reflex pentru majoritatea cumpărătorilor.

În spatele acestor numere stă o logistică masivă: aproximativ 2.000 de curse zilnice efectuate de cele 600 de mijloace de transport implicate în colectarea ambalajelor SGR. Reprezentanții companiei susțin că materia primă rezultată depășește calitativ materialele recuperate prin alte fluxuri de colectare.

Rezultatele înregistrate în primele șase luni de la lansarea acestui program național în România ne întăresc convingerea că împreună cu toate părțile implicate vom contribui decisiv la consolidarea unei economii circulare în România, a declarat Gemma Webb, CEO și Președinte al Directoratului RetuRO.

Publicul: mai multe puncte de returnare

Dincolo de bilanțul tehnic, percepția consumatorilor rămâne un punct slab. Un studiu citat arată că doar 45% dintre români sunt mulțumiți de modul în care funcționează SGR, iar principala soluție cerută pentru îmbunătățire este creșterea numărului de puncte de returnare, menționată de 55% dintre respondenți.

Comportamentul diferă în funcție de profil. Șapte din zece români spun că returnează toate ambalajele cu garanție de la lansarea sistemului, dar tinerii din Generația Z (18-24 de ani) o fac într-o proporție mai mică (59%, față de 70% pe total eșantion). Apare și o ruptură urban-rural: 75% dintre locuitorii din mediul urban returnează toate ambalajele marcate, față de 63% în mediul rural, diferența pusă pe seama numărului redus de puncte de colectare în afara orașelor. Ca frecvență, 42% aduc ambalajele săptămânal, 29% de două-trei ori pe săptămână, iar 15% o dată pe lună.

RetuRO este o companie non-profit, eventualul profit urmând să fie reinvestit exclusiv în dezvoltarea SGR. Acționariatul reunește trei asociații private din industrie (Berarii României pentru Mediu 30%, Producătorii de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate 30%, Retailerii pentru Mediu 20%) și statul român, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, cu 20%.