România încheie anul 2022 pe primul loc între beneficiarii Fondului pentru Modernizare al Uniunii Europene: 1,39 miliarde de euro, cea mai mare sumă dintre cele opt state care au primit plăți în acest an, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. Banii finanțează proiecte care accelerează tranziția către o energie curată, de la parcuri fotovoltaice până la modernizarea rețelelor electrice.

4,11 miliarde de euro pentru 61 de proiecte în opt țări

Aflat în al doilea an de funcționare, Fondul pentru Modernizare a plătit în total 4,11 miliarde de euro în 2022, pentru 61 de proiecte de investiții. Pe lista beneficiarilor se află România (1,39 miliarde de euro), Cehia (1,34 miliarde), Polonia (643,2 milioane), Slovacia (399,5 milioane), Croația (119,8 milioane), Ungaria (74,3 milioane), Lituania (85 de milioane) și Estonia (62,4 milioane).

Plățile s-au făcut în două tranșe: 2,4 miliarde de euro fuseseră virate încă din iunie, pentru 45 de propuneri de investiții, iar la finalul anului s-a adăugat o plată de 1,71 miliarde de euro pentru alte 16 proiecte.

Ce finanțează România cu acești bani

Proiectele românești selectate vizează direct înlocuirea cărbunelui în mixul energetic: construirea a 8 parcuri fotovoltaice și a două centrale electrice cu turbine cu gaze în ciclu combinat, care vor prelua rolul lignitului în producția de electricitate. La acestea se adaugă modernizarea rețelelor de energie electrică, o condiție esențială pentru integrarea noilor capacități regenerabile.

La nivel european, cele 61 de propuneri finanțate în 2022 se concentrează pe producția de energie electrică din surse regenerabile, modernizarea rețelelor energetice și eficiența energetică în energie, industrie, construcții și transporturi, precum și pe înlocuirea producției pe bază de cărbune cu combustibili cu emisii scăzute de carbon.

Lecții din alte orașe europene

Restul statelor beneficiare oferă exemple relevante și pentru administrațiile locale din România. Cehia își modernizează sistemele de iluminat public din orașe și convertește instalațiile de termoficare de pe cărbune pe biomasă și gaz. Estonia investește în transport public eficient energetic și cu emisii reduse, Lituania renovează clădiri publice și dezvoltă producția de hidrogen din surse regenerabile, iar Slovacia reabilitează și extinde rețelele centralizate de termoficare și răcire.

Croația combină producția de energie regenerabilă cu stocarea în baterii pentru stabilitatea rețelei, în timp ce Polonia construiește centrale termice pe surse regenerabile și crește eficiența energetică în industrie. Ungaria a mers pe digitalizarea și automatizarea proceselor de producție pentru a reduce consumul de electricitate și de materiale.

Pentru orașele românești, direcțiile finanțate prin fond - iluminat public inteligent, termoficare modernizată, transport public curat, clădiri eficiente - sunt exact zonele în care investițiile smart city pot produce economii măsurabile de energie.