Primăria Cluj-Napoca pregătește una dintre cele mai importante investiții în transportul feroviar de pasageri din zona metropolitană. Municipalitatea vrea să cumpere șapte rame electrice destinate trenului metropolitan, alături de serviciile de mentenanță și reparații aferente, într-o achiziție estimată la 443,6 milioane de lei, fără TVA. Decizia vine pe fondul aprecierii că oferta actuală a CFR Călători nu reușește să atragă suficienți călători.
Argumentul autorităților locale este formulat direct în documentația proiectului, care motivează nevoia de material rulant propriu.
Serviciile nu oferă atractivitatea necesară pentru preluarea călătorilor.
Un traseu metropolitan de aproape 50 de kilometri
Trenul metropolitan urmează să circule pe ruta Bonțida-Apahida-Cluj-Napoca-Gârbău, un coridor de 48,8 kilometri care leagă mai multe localități din jurul orașului. De-a lungul traseului sunt prevăzute 23 de stații de urcare și coborâre, distribuite în întreaga zonă metropolitană.
Caietul de sarcini stabilește cerințe tehnice clare pentru ramele care urmează să fie achiziționate. Fiecare unitate trebuie să aibă o lungime între 70 și 85 de metri și minimum 235 de locuri pe scaune. Materialul rulant trebuie proiectat pentru o durată de viață de 30 de ani și o exploatare de cel puțin 18 ani. Sunt prevăzute și minimum patru spații pentru biciclete în fiecare ramă, iar intervalul de circulație vizat este de 30 de minute.
Finanțare europeană și contribuții locale
Proiectul mizează pe o combinație de surse pentru a acoperi costurile ridicate. Banii vor proveni din fonduri europene nerambursabile prin Programul Transport 2021-2027, din alocări de la bugetul de stat, dar și din contribuții ale municipiului Cluj-Napoca împreună cu cinci comune din jur.
Procedura urmează un calendar deja stabilit, deschiderea ofertelor fiind programată pentru 15 octombrie. Prin achiziția propriei flote de rame electrice, administrația locală vrea să transforme trenul metropolitan într-o alternativă reală la transportul rutier, într-o zonă afectată constant de aglomerație. Modelul propus la Cluj reflectă o tendință tot mai prezentă în orașele românești, în care autoritățile locale preiau inițiativa în dezvoltarea transportului feroviar de proximitate, acolo unde operatorul național nu acoperă cererea.
