România riscă să piardă aproximativ 970 de milioane de euro din cererea de plată nr. 6, ultima, în principal din cauza unor reforme neîndeplinite. Estimarea apare în Programul de guvernare 2026-2028 al premierului desemnat, Luca Niculescu.

Cea mai mare parte a riscului vine din reforma salarizării unitare în sectorul public, circa 770 de milioane de euro. Alte 50 de milioane de euro sunt legate de legea decarbonizării.

Unde se pierd banii

Conform datelor prezentate public, pierderea estimată la cererea nr. 6 este de aproximativ 0,97 miliarde euro. Riscul ține în principal de reforme: salarizarea unitară în sectorul public (circa 770 mil. euro) și legea decarbonizării (50 mil. euro).

Cele două reforme explică aproximativ 820 de milioane de euro din pierderea estimată. Programul nu detaliază restul sumei.

Calendarul de la Bruxelles

Toate cele șase cereri de plată au fost depuse, ultima la 30 septembrie 2026. Până acum, România a încasat 13,27 miliarde de euro, adică aproximativ 66% din alocarea actuală. Cererea nr. 5, depusă în august, ar mai aduce aproximativ 1,88 miliarde de euro. Cererea finală, de 4,35 miliarde de euro net, este în evaluarea Comisiei Europene.

Comisia trebuie să încheie evaluarea până la 6 noiembrie și să emită decizia până la 20 noiembrie 2026. România are apoi două luni să trimită dovezi suplimentare pentru țintele evaluate ca neîndeplinite. Dacă estimările se confirmă, totalul încasat din PNRR ar ajunge la aproximativ 18,5 miliarde de euro, peste 90% din valoarea actuală a planului.

Un plan micșorat cu aproape o treime

La aprobarea din 2021, PNRR avea 29,2 miliarde de euro. Astăzi are 20,10 miliarde de euro: 13,56 miliarde granturi și 6,54 miliarde împrumuturi. Planul a fost revizuit de trei ori, în 2023, 2025 și 2026.

Tăierile au lovit mai ales componenta de împrumut, ca planul să se încadreze în traiectoria de ajustare fiscală. Au ieșit din plan și investițiile care nu mai puteau fi terminate la termen. Potrivit programului, componenta de grant a fost securizată integral. Planul cuprinde 66 de reforme și 118 investiții, condiționate de 385 de ținte și jaloane.

Ce se întâmplă cu proiectele neterminate

Guvernul își propune să concentreze aparatul administrativ pe documentarea jaloanelor din cererile 5 și 6. O celulă de închidere a PNRR, la nivelul MIPE și al coordonatorilor de reforme și investiții, ar urma să răspundă în cel mult 5 zile lucrătoare la fiecare solicitare a Comisiei.

Pentru fiecare investiție matură și justificată economic care nu mai poate fi finanțată prin PNRR stabilim sursa alternativă de finanțare, pe criteriul gradului de execuție: coeziune 2021-2027, alte programe europene, BEI/BERD/BM și, în ultimă instanță, bugetul național.

Investițiile nefinalizate vor fi evaluate proiect cu proiect și prioritizate împreună cu Ministerul Finanțelor. Criteriile sunt gradul de maturitate, impactul economic și social, importanța strategică și sustenabilitatea bugetară. Continuarea trebuie să respecte regulile de eligibilitate și să evite dubla finanțare.

Coordonatorii au utilizat deja mai mult decât s-a încasat

La 31 august 2026, coordonatorii utilizaseră 13,61 miliarde de euro din fonduri PNRR, adică 67,7% din valoarea planului. Suma reprezintă 104,9% din banii încasați de la Comisia Europeană. Bugetul de stat a mai contribuit cu 2,71 miliarde de euro: 430 de milioane cofinanțare națională și 2,28 miliarde TVA.

Pentru beneficiari, obligațiile nu se termină odată cu plățile. Programul prevede un mecanism unic de monitorizare a obligațiilor post-PNRR, adică operare, întreținere și indicatori. Prevede și un raport de închidere care să arate ce s-a construit, ce s-a pierdut și de ce, plus lecțiile preluate în programarea 2028-2034.