Șantierul Pasajului Doamna Ghica din București a intrat într-o etapă decisivă: echipele lucrează la armarea structurii, iar turnarea betonului urmează să înceapă în aproximativ două săptămâni, a anunțat pe 6 iunie primarul general Nicușor Dan. Edilul susține că proiectul se încadrează în grafic și avansează un termen clar pentru șoferi - pasajul va fi deschis circulației rutiere în toamna acestui an.
Betonarea, ultima etapă structurală majoră
Anunțul marchează trecerea de la montajul structurii metalice la lucrările de beton, pasul care condiționează direct deschiderea pasajului pentru mașini. Mesajul primarului a fost scurt și fără echivoc în privința calendarului.
„Lucrări de armare la Pasajul Ghica. În aproximativ două săptămâni începe betonarea. Proiectul este în grafic, iar în toamnă Pasajul va fi deschis circulației", a transmis Nicușor Dan.
Formularea „în grafic" nu este întâmplătoare: Pasajul Doamna Ghica este unul dintre cele mai urmărite șantiere de infrastructură ale Capitalei, iar fiecare etapă anunțată public devine un reper față de care municipalitatea poate fi trasă la răspundere.
Tramvaiele circulă deja pe sub pasaj
Proiectul a bifat deja două momente importante în primăvară. Pe 29 martie a fost montat tăblierul metalic, elementul de rezistență peste care se toarnă acum betonul, iar de la 1 aprilie circulația tramvaielor a fost reluată pe sub pasaj. Redeschiderea liniei de tramvai a fost primul beneficiu concret resimțit de locuitorii zonei, după o perioadă lungă în care șantierul a complicat traficul din nord-estul Bucureștiului.
Succesiunea etapelor - tăblier montat, tramvaie repuse în circulație, armare, apoi betonare - arată un șantier care avansează pe faze distincte, cu rezultate verificabile, un model pe care bucureștenii nu l-au văzut prea des la proiectele mari de infrastructură ale orașului.
Miza: descongestionarea unui nod aglomerat
Dacă termenul din toamnă este respectat, pasajul va prelua traficul dintr-una dintre cele mai aglomerate intersecții ale Capitalei și va separa fluxurile auto de circulația tramvaielor, care rămân la sol. Pentru un oraș care pierde zilnic ore în trafic, fiecare pasaj funcțional înseamnă timp de deplasare redus și un transport public mai predictibil.
Testul real abia urmează: betonarea trebuie să înceapă efectiv în intervalul de două săptămâni anunțat, iar lucrările de după - de la hidroizolații la semnalizare - să nu împingă deschiderea dincolo de toamnă. Până atunci, anunțul primarului fixează un calendar public pe care șoferii din zonă îl vor urmări atent.
