Criza energetică a împins mai multe orașe din România să caute surse de încălzire mai ieftine și mai puțin dependente de gaz și cărbune. Biomasa, resturile de lemn rămase din exploatarea forestieră și culturile energetice, a devenit varianta pe care Suceava o folosește deja de aproape un deceniu, iar Timișoara se pregătește să o introducă în acest sezon rece.

Suceava, primul oraș cu centrală pe biomasă

Suceava folosește biomasă 100% din 2013, când a pus în funcțiune prima centrală de acest tip din țară. Datorită ei, orașul nu a mai consumat gaz metan pentru încălzire nici iarna trecută. Primarul Ion Lungu subliniază că nu este vorba despre tăierea pădurilor.

Nu este vorba de lemn virgin... discutăm de resturi de la debitarea buștenilor

Timișoara pregătește implementarea pentru iarna 2022-2023

Timișoara a obținut deja avizele necesare și planuiește să ardă maximum 15.000-20.000 de tone de biomasă în sezonul rece 2022-2023, în proporție de 10% din mixul de ardere, amestecată cu cărbune. Cristian Amza, administratorul special al Colterm, explică avantajul financiar al soluției.

Partea foarte bună la biomasă este că nu mai suntem obligați să plătim acele certificate de poluare

Culturi energetice pe terenuri necultivate

Pe lângă resturile de exploatare forestieră, biomasa poate proveni și din culturi energetice, precum plopii cu creștere rapidă. Alexander Degianski cultivă plopi energetici pe 300 de hectare, plantați acum aproximativ șase ani. La o înălțime de exploatare de 15 metri și un diametru de circa 20 de centimetri, recolta ajunge la aproximativ 40 de tone de lemn brut pe hectar, o dată la 3-4 ani.

Toată partea aeriană a plopului vine tăiată și folosită. Nu rămâne nimic nefolosit

Potrivit APIA, România avea în 2021 aproape 40.000 de hectare de suprafață agricolă necultivată, teren care ar putea fi folosit pentru astfel de culturi energetice. Biomasa este considerată a patra sursă energetică la nivel global și este catalogată drept neutră din perspectiva emisiilor de carbon, ceea ce o face o opțiune atractivă atât pentru bugetele locale, cât și pentru obiectivele de mediu ale orașelor românești.