Densificarea rețelei de monitorizare seismică din Oltenia a devenit o prioritate după cutremurul de magnitudinea 5,7 produs marți, 14 februarie 2023, cel mai puternic înregistrat vreodată în zona seismică Gorj-Oltenia. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a trimis specialiști în teren pentru a instala trei stații seismice și cinci unități GPS în patru localități gorjene: Leleşti, Runcu, Peştişani și Bâltişoara.
Noile echipamente completează cele cinci stații deja active în regiune, amplasate la Gura Zlata, Lotru, Petroşani, Târgu Jiu, Herculane și Strehaia. Pe lângă măsurarea mișcărilor seismice, unitățile GPS permit urmărirea deformărilor scoarței terestre, un parametru important pentru înțelegerea modului în care se descarcă tensiunile din zonă.
O zonă cu activitate seismică rară
Regiunea Gorj nu figurează printre cele mai active zone seismice ale României, ceea ce face seria recentă de cutremure cu atât mai neobișnuită. Șocul principal de 5,7 a fost precedat cu o zi înainte, pe 13 februarie, de un cutremur de magnitudinea 5,2. Înainte de aceste evenimente, ultimele cutremure semnificative din zonă datau din 1943 (5,2), 1963 (4,5), 1912 (4,5), 1962 (4,0) și 1916 (3,9).
Tocmai pentru că datele istorice sunt rare, fiecare nou eveniment oferă informații utile pentru cercetare. INCDFP a precizat motivul intervenției:
În urma evenimentelor seismice din ultima perioadă, din zona seismică Gorj, Oltenia, INCDFP a trimis specialişti în zonă pentru montarea a 3 staţii seismice şi 5 staţii GPS, pentru analize în vederea cercetărilor privind procesul de desfăşurare a cutremurelor şi efectele produse de acestea.
Replici în lanț
După cutremurul principal, scoarța a continuat să se descarce prin numeroase replici. Specialiștii au înregistrat peste 315 astfel de evenimente, cea mai puternică replică având magnitudinea 4,2, produsă joi la ora 3:07, la o adâncime de 10,8 kilometri. În aceeași noapte, cinci replici au depășit pragul de 3,0 pe scara Richter, iar numai joi au fost consemnate 15 cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 și 4,2.
Pentru o regiune cu istoric seismic redus, densificarea rețelei de senzori înseamnă o capacitate sporită de a localiza precis hipocentrele, de a estima efectele mișcărilor de teren și de a construi un model mai bun al riscului local. Investiția în infrastructură de monitorizare rămâne una dintre cele mai concrete forme de pregătire pentru un teritoriu unde cutremurele sunt rare, dar pot fi puternice.







