Cine locuiește în apropierea unui depozit de deșeuri știe că mirosul și calitatea aerului rămân, de regulă, o necunoscută. Un proiect de lege aflat în dezbatere la Senat vrea să schimbe asta: operatorii depozitelor ar urma să măsoare permanent poluanții din aer din jurul instalațiilor și să transmită rezultatele în timp real, electronic, direct către public și către agențiile județene pentru protecția mediului.
Ideea de fond este simplă. În loc ca informația despre calitatea aerului să circule lent, prin rapoarte ocazionale, ea ar deveni un flux continuu, verificabil de oricine. Pentru comunitățile din vecinătatea gropilor de gunoi, monitorizarea ar înceta să mai fie un act formal și ar deveni un instrument de control public.
Cum ar funcționa monitorizarea
Măsurătorile ar urma să fie făcute în interiorul perimetrului depozitului, în puncte amplasate pe direcția vântului dominant. Poziționarea finală a senzorilor nu ar fi lăsată la latitudinea operatorului: agenția județeană pentru protecția mediului ar stabili și ar aproba locurile de măsurare, tot ea fiind și destinatarul oficial al datelor raportate.
Transparența este partea centrală a proiectului. Datele despre poluanții din aer ar trebui nu doar stocate, ci și publicate, rămânând accesibile o perioadă minimă.
Operatorii depozitelor vor fi obligați să stocheze și să publice datele privind poluanții din aer pentru cel puțin 90 de zile.
Sancțiuni și o a doua inițiativă
Pentru a da greutate obligațiilor, proiectul prevede amenzi care pot ajunge până la 80.000 de lei în cazul nerespectării cerințelor de monitorizare. În situațiile grave, autoritățile ar putea dispune chiar suspendarea activității depozitului.
În paralel, o inițiativă complementară propune modificarea regimului de sancțiuni astfel încât impactul asupra calității aerului să fie inclus explicit între criteriile de penalizare pentru poluarea mediului. Cele două propuneri merg în aceeași direcție: trecerea de la o supraveghere ocazională la una continuă, cu date deschise și consecințe clare pentru cei care depășesc limitele.
Dacă proiectul trece de Senat în forma actuală, România ar căpăta un mecanism prin care presiunea exercitată de depozitele de deșeuri asupra aerului devine măsurabilă și publică, nu doar estimată. Pentru orașele care se confruntă de ani de zile cu disputele legate de gropile de gunoi, asta ar însemna un argument verificabil, în loc de percepții contradictorii.
