Comuna ieșeană Miroslava a decis să lege ridicarea deșeurilor menajere de o plăcuță de identificare cu cod QR, afișată la poarta fiecărei gospodării. Operatorul de salubritate va ridica gunoiul doar de la casele care prezintă această plăcuță, dovadă că proprietarul are contract și plătește taxa. Măsura, prezentată drept o premieră în județul Iași, se aplică din primăvara lui 2024 și vizează în primă fază cartierele de case.
Decizia vine după ce administrația a constatat un decalaj mare între numărul de plătitori și populația reală. În comună sunt înregistrați 27.000 de plătitori ai taxei de salubritate, deși peste 35.000 de persoane locuiesc în satele componente. Diferența înseamnă mii de locuitori care produc deșeuri, dar nu contribuie la costul ridicării lor.
Cum funcționează sistemul
Mecanismul este construit în etape. Mai întâi, cetățenii își actualizează declarația pentru stabilirea taxei de salubritate. Pe baza ei primesc o plăcuță de identificare, care confirmă calitatea de plătitor. Plăcuța trebuie afișată într-o zonă vizibilă - lângă numărul casei, pe pubelă sau pe gardul gospodăriei.
De aici încolo, regula este simplă: operatorul ridică gunoiul numai de la adresele care au plăcuța la vedere. Restul locuitorilor rămân cu deșeurile neridicate până când intră în legalitate și încheie contract. Codul QR nu este doar o etichetă de control - în spatele lui se află și un link prin care cetățenii pot semnala primăriei dacă gunoiul nu a fost ridicat sau dacă pubelele au fost deteriorate.
Argumentul administrației
Inițiatorul proiectului este viceprimarul USR Silviu Ghenghea, care explică logica financiară din spatele măsurii.
Conform estimărilor pe care le avem în prezent, 8.000 de persoane nu plătesc taxa de salubritate, ceea ce este injust și duce la creșterea prețului pentru oamenii corecți.
Scopul declarat este dublu: să crească gradul de încheiere a contractelor de salubritate și să distribuie corect costul colectării, astfel încât gospodăriile care plătesc deja să nu mai suporte indirect și factura celor care nu o fac. Pentru Miroslava, codul QR devine astfel mai degrabă un instrument fiscal și de identificare decât o simplă inovație tehnologică - o încercare de a transforma o obligație locală greu de urmărit într-o condiție vizibilă, la poartă, pentru un serviciu public.
