Directoratul National de Securitate Cibernetica (DNSC) avertizeaza asupra unei campanii de influenta care foloseste personaje generate cu inteligenta artificiala, prezentate fals drept angajati ai Politiei Romane sau ai Jandarmeriei. Scopul nu pare a fi castigul financiar imediat, ci testarea reactiilor publicului din Romania si identificarea unor tipare de comportament online, care sa permita ulterior calibrarea unor mesaje de influenta mai eficiente.
Cum functioneaza inselatoria
Potrivit DNSC, atacatorii construiesc continut care pare autentic, dar in care figurile aparent oficiale sunt, de fapt, generate artificial. Uniforma si tonul institutional sunt menite sa creasca increderea utilizatorilor.
Atacatorii folosesc personaje generate cu AI, prezentate fals drept angajati ai Politiei Romane sau ai Jandarmeriei, pentru a creste credibilitatea continutului.
In aceeasi familie de tactici intra si alte mesaje cu aparenta inofensiva: "medicamente-minune" care promit vindecari rapide, aplicatii care sustin castiguri financiare nerealiste si asa-numite "descoperiri ascunse", construite pentru a starni curiozitatea si reactiile rapide.
Micro-targetare la nivelul populatiei
DNSC descrie campania drept o forma de micro-targetare la nivelul populatiei Romaniei. Mesajele exploateaza emotiile si contextul social pentru a masura cat de eficient genereaza interactiuni in randul utilizatorilor romani de retele sociale. Practic, fiecare distribuire, comentariu sau reactie devine un punct de date care ajuta atacatorii sa inteleaga ce functioneaza si pe cine pot influenta. Tactici similare au fost observate si in alte tari.
Avertismentul DNSC vine intr-un context mai larg de inselatorii bazate pe uzurparea de identitate. Purtatorul de cuvant al Politiei, Bogdan Ghebaur, a relatat ca propriul numar de telefon a fost clonat printr-o tehnica de tip "spoofing", iar ING Bank si-a atentionat clientii ca escrocii se dau drept brokeri, angajati ai bancii, politisti sau inspectori ANAF.
Cum te poti proteja
Recomandarile DNSC sunt simple, dar utile in fata acestui tip de continut. Cetatenii sunt sfatuiti sa nu distribuie materiale suspecte si sa verifice informatiile pe canalele oficiale ale institutiilor. Imaginile trebuie analizate cu atentie pentru detalii nefiresti, specifice generarii cu AI, iar textele si inregistrarile audio trebuie verificate pentru inconsecvente. In plus, orice informatie importanta ar trebui confirmata din mai multe surse independente inainte de a fi luata in serios sau redistribuita.
Episodul confirma o tendinta tot mai vizibila: instrumentele de inteligenta artificiala devin parte din arsenalul campaniilor de dezinformare, iar verificarea responsabila a continutului online ramane cea mai accesibila linie de aparare pentru utilizatori.
