Obligația europeană este clară: de la 1 ianuarie 2025, deșeurile textile trebuie colectate separat în toate statele membre, la fel ca hârtia, sticla sau plasticul. Operatorii de salubritate din județul Covasna spun că pot fi pregătiți pentru noua cerință - știu câte containere trebuie cumpărate și unde să le amplaseze. Problema apare imediat după colectare: în România aproape nu există firme care să proceseze aceste materiale, iar cantitățile adunate riscă să rămână fără destinație.
O obligație fără infrastructură
Directorul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Sistem Integrat de Management al Deșeurilor (ADI SIMD) Covasna, Ambrus Jozsef, descrie un decalaj clasic între normă și capacitatea de a o aplica.
Conform legislației, de la 1 ianuarie noi suntem obligați să colectăm separat deșeurile textile. (...) Adică astăzi nu știm în România câte unități procesează aceste textile, la câți kilometri trebuie să le duc eu de la stația de sortare sau din Sfântu Gheorghe, care, evident, are niște costuri. Deci, pur și simplu nu putem face niște calcule, care sunt costurile reale ale colectării, transportului și sortării.
Fără a ști unde ajung deșeurile, operatorii nu pot estima costul real al colectării, transportului și sortării - adică nici tariful care va fi în final suportat de populație.
Lecția unui proiect pilot eșuat
Experiența recentă confirmă temerile. Împreună cu societatea de salubritate TEGA din Sfântu Gheorghe, ADI SIMD a derulat în urmă cu doi-trei ani un program pilot de colectare a textilelor. Rezultatul a fost descurajant.
Eu, personal, am fost la București, am scos codurile CAEN și am găsit o singură firmă în România care procesa textile, adică făcea lavete tocmai la Oradea. (...) Și din zece camioane, două s-au dus ca ajutoare, iar opt camioane le-am depus în groapă, pentru că nu am avut unde să reciclăm.
Distanța dintre Sfântu Gheorghe și Oradea face transportul atât de scump încât costul nu poate fi acoperit prin tarifele plătite de populație. Astfel, din zece camioane colectate, opt au ajuns la groapa de gunoi.
Lipsesc politicile publice
Ambrus Jozsef recunoaște că reducerea impactului textilelor asupra mediului este necesară, dar atrage atenția că normele europene nu sunt dublate de o legislație națională coerentă. Se vorbește despre înființarea unor OIREP-uri pentru textile - organizații care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului, similare cu cele deja existente pentru ambalaje - însă nu există încă un cadru clar.
Ceea ce știm este că trebuie să colectăm selectiv, dar lipsesc în totalitate politicile publice care trebuie să vină din București, de la minister, de la Guvern (...) Dar de aici până la a colecta de la 1 ianuarie, fără să știi care sunt procesatorii, unde trebuie duse deșeurile, e haos.
Operatorul regional TEGA a anunțat că va amplasa containere speciale pentru textile și va organiza periodic acțiuni de colectare în mediul rural. Întrebarea care rămâne fără răspuns este ce se va întâmpla cu deșeurile odată strânse - un răspuns pe care administrațiile locale speră să îl primească abia în cursul anului următor.
