Consiliul Județean Mureș își declară interesul pentru proiecte care au ca obiectiv hidrogenul produs din energie regenerabilă. Anunțul a fost făcut la o dezbatere regională organizată la Târgu Mureș pe tema Strategiei Naționale pentru Dezvoltarea Durabilă 2030, într-un județ a cărui economie depinde masiv de gazele naturale.
Miza este concretă: în Mureș funcționează Azomureș, cea mai mare fabrică de îngrășăminte cu azot din țară, și termocentrala CET Iernut, cu o putere de 600 MW, alimentată cu gaze naturale. Ambele obiective fac din județ un mare consumator de gaz, iar tranziția energetică europeană pune presiune directă pe acest model.
„Consiliul Județean Mureș este preocupat în a identifica modalități sustenabile de reducere graduală a dependenței județului de gazele naturale", a declarat Kovacs Levente, vicepreședintele Consiliului Județean Mureș.
Banii de tranziție: 2,53 miliarde de euro pentru șase județe
Mureșul este unul dintre cele șase județe incluse în Programul Tranziție Justă 2021-2027, alături de Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați și Prahova. Programul are un buget total de 2,53 miliarde de euro, destinat regiunilor care trebuie să își restructureze economia pe măsură ce renunță la combustibilii fosili.
La aceasta se adaugă o linie de creditare preferențială de la Uniunea Europeană, în valoare de 5 miliarde de euro, disponibilă până în 2030 pentru investiții în hidrogen. Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru dezvoltare durabilă, a mers mai departe și a schițat o ambiție regională pentru județ.
„Noi putem deveni un hub regional pe furnizare, deci producere de hidrogen și de folosire a acestui hidrogen", a afirmat Laszlo Borbely.
Ce proiecte pregătește județul
Dincolo de hidrogen, Consiliul Județean Mureș are în vedere un pachet mai larg de investiții cu emisii reduse de carbon. Pe listă figurează un centru expozițional și tehnologic cu emisii reduse de CO2, un centru de inovare dezvoltat în parteneriat cu universitățile locale și un parc fotovoltaic amplasat pe terenul Aeroportului Transilvania din Târgu Mureș.
Administrația județeană vizează și proiecte energetice integrate pentru clădirile publice, cu sisteme de iluminat inteligente, precum și decarbonizarea transportului local prin mobilitate verde bazată pe hidrogen și electricitate.
De ce contează
Cazul Mureș ilustrează o schimbare de abordare în administrațiile județene: tranziția energetică nu mai este tratată doar ca o obligație de conformare, ci ca o oportunitate de repoziționare economică. Pentru un județ construit în jurul gazului natural, pariul pe hidrogen verde înseamnă atât protejarea industriei existente, cât și atragerea fondurilor europene dedicate regiunilor aflate în tranziție. Rămâne de văzut cât de repede se transformă interesul declarat în proiecte depuse și finanțate.
