Comisia Europeana a alocat aproximativ 1,4 miliarde de euro prin programul Horizon Europe, banii fiind directionati spre tranzitia verde si pregatirea pentru viitoare pandemii. In centrul pachetului se afla misiunea celor 100 de orase inteligente si neutre din punct de vedere climatic pana in 2030, iar trei localitati din Romania figureaza pe lista: Cluj-Napoca, Suceava si Bucuresti, prin Sectorul 2.
Cum se imparte pachetul
Cea mai mare parte a finantarii, 648 de milioane de euro, merge catre misiunile UE, instrumentul prin care Comisia incearca sa rezolve provocari concrete pana la termene fixe. Aici intra si sprijinul pentru cele 100 de orase care si-au asumat sa atinga neutralitatea climatica pana in 2030.
Restul sumei este distribuit pe domenii complementare: 50 de milioane de euro pentru pregatirea fata de pandemii viitoare, 48 de milioane de euro pentru patrimoniul cultural european si 20 de milioane de euro pentru mecanismul "New European Bauhaus", initiativa care leaga sustenabilitatea de estetica si de calitatea spatiului construit.
Cele 100 de orase si miza pentru Romania
Misiunea oraselor neutre climatic este una dintre cele cinci misiuni ale Uniunii Europene si se bazeaza pe Pactul Verde European.
100 de orase inteligente si neutre din punct de vedere climatic pana in 2030 este una dintre cele 5 misiuni UE si se bazeaza pe Pactul Verde European (Green Deal).
Pentru Romania, prezenta a trei orase pe aceasta lista inseamna acces la finantare europeana si la consiliere tehnica pentru proiecte de decarbonizare. Cluj-Napoca, Suceava si Sectorul 2 al Capitalei intra astfel intr-o retea continentala in care administratiile fac schimb de solutii pentru transport, cladiri si energie. Logica misiunii este sa transforme aceste 100 de orase in laboratoare urbane, care sa demonstreze ca neutralitatea climatica este realizabila si replicabila la nivelul intregii Uniuni.
De ce conteaza
Pachetul arata cum Bruxellesul leaga finantarea de tinte de mediu si de reziliente. Banii din Horizon Europe nu acopera doar cercetarea, ci si capacitatea oraselor de a-si reduce emisiile, alaturi de pregatirea sistemelor de sanatate si protejarea patrimoniului. Pentru administratiile romanesti selectate, provocarea reala incepe dupa anuntul finantarii: transformarea angajamentelor in proiecte concrete pana la orizontul 2030.








