Specialistii in securitate cibernetica de la Bitdefender au identificat o noua campanie de inselatorie care circula prin WhatsApp si promite castiguri usoare in schimbul unor like-uri pe YouTube. Schema mizeaza pe un detaliu psihologic abil: spre deosebire de fraudele clasice, aici victima chiar primeste o suma mica de bani la inceput, suficienta cat sa creada ca oferta este legitima. Mesajele vin de la numere necunoscute, multe asociate unor prefixe telefonice din Africa, si imbraca forma unor oferte de munca platite.
Cum functioneaza capcana
Totul incepe cu un mesaj nesolicitat care propune un job simplu si bine platit. Pentru a fi inscrisa, victima este rugata sa ofere date personale si financiare: numar de telefon, varsta, ocupatie, nume complet si chiar contul bancar. In prima etapa, utilizatorul primeste 30 de lei pentru ca da like la cateva videoclipuri si trimite capturi de ecran ca dovada.
Plata reala este momeala. Odata castigata increderea, victima este invitata in grupuri VIP de Telegram, unde i se cere sa faca investitii care pornesc de la 100 de lei si pot ajunge la 5.000 de lei. Returul promis pare atragator: 100 de lei investiti ar deveni 130 de lei, iar 2.500 de lei s-ar transforma in 3.250 de lei. In realitate, banii nu se mai intorc niciodata.
De ce este eficienta tactica
Nicolae Postolachi, manager in cadrul Cyber Threat Intelligence Lab al Bitdefender, explica de ce aceasta varianta este mai periculoasa decat schemele anterioare.
Ce este diferit in aceasta campanie este ca victimele primesc o suma de bani, o tactica deosebit de eficienta pentru a le castiga increderea.
Momentul platii initiale dezarmeaza scepticismul. Dupa ce victima a transferat sumele cerute pentru "investitii", atacatorii dispar: intrerup comunicarea si blocheaza numarul, lasand utilizatorul fara bani si cu datele personale deja compromise.
Cum te protejezi
Recomandarea de baza ramane prudenta fata de orice oferta nesolicitata de bani usori primita pe WhatsApp sau in alte aplicatii de mesagerie. Nicio platforma serioasa nu plateste utilizatori pentru like-uri, iar cererea de date bancare sau de "investitii" in avans este un semnal clar de frauda. Pentru orase si institutii care promoveaza serviciile digitale catre cetateni, episoade ca acesta arata cat de important este sa fie dublate de campanii constante de educatie privind igiena cibernetica.
