Banca Mondiala a alocat peste 110 milioane de euro pentru a sprijini Romania in reducerea poluarii cu nutrienti, un efort derulat de-a lungul a doua decenii prin doua faze succesive de finantare. Datele au fost prezentate pe 10 octombrie 2023, in cadrul unei conferinte dedicate Proiectului privind Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti (CIPN), un program care leaga direct managementul deseurilor agricole de calitatea apei pe care o folosesc comunitatile.
Poluarea cu nutrienti, in special cu nitrati proveniti din gunoiul de grajd gestionat necorespunzator, ramane o problema concreta de sanatate publica. Romania inregistreaza in continuare cazuri de methemoglobinemie, asa-numita "boala albastra", care afecteaza in special sugarii hraniti cu apa din surse contaminate.
Doua faze si infrastructura locala
Proiectul CIPN a fost implementat in doua etape de finantare, prima desfasurata intre 2008 si 2017, iar a doua continuand pana in decembrie 2023. In prima faza au fost finantate 86 de platforme de gestionare a gunoiului de grajd, infrastructura menita sa impiedice scurgerea nutrientilor in panza freatica si in cursurile de apa.
Aproximativ 70% din fondurile proiectului au fost directionate catre constructii si echipamente pentru gestionarea locala a gunoiului de grajd, ceea ce arata ca miza centrala a fost ridicarea de infrastructura fizica la nivelul localitatilor, nu doar campanii de informare.
Continuitate si indicatori de performanta
Anna Akhalkatsi, manager de tara al Bancii Mondiale pentru Romania, a subliniat ca eforturile trebuie sa continue.
Eforturile Romaniei pentru reducerea poluarii mediului trebuie sa continue.
Ministrul Mircea Fechet a evidentiat istoricul de peste 20 de ani al proiectului si a precizat ca finantarea viitoare din partea Bancii Mondiale se va extinde catre eficienta inputurilor agricole si modernizarea laboratoarelor de analiza.
Secretarul de stat Adriana Petcu a accentuat importanta relatiilor contractuale cu primariile si a indicatorilor de performanta pentru utilizarea efectiva a platformelor. Este un punct esential: o platforma construita, dar nefolosita, nu reduce poluarea. Tocmai de aceea masurarea gradului de utilizare devine la fel de importanta ca investitia initiala in infrastructura.
