Administrația Capitalei mizează pe presiunea financiară pentru a opri pierderea unuia dintre cele mai disputate spații verzi din București. Primarul general Nicușor Dan a anunțat marți că o defrișare a vegetației pe întreaga suprafață a Parcului IOR ar fi sancționată cu o amendă de 350 de milioane de euro, o cifră calibrată mai mult ca semnal de descurajare decât ca instrument administrativ obișnuit.
Declarația vine pe fondul tensiunilor de ani de zile dintre municipalitate și proprietarii privați ai terenurilor din zona parcului, unde tăierile de arbori și îndepărtarea stratului vegetal au continuat fără o intervenție fermă a autorităților.
Un mesaj pentru orice proprietar
Dan a legat suma direct de suprafața vizată, aproximativ 10 hectare din cele 10-12 hectare ale zonei, și a explicat că amenda este gândită ca avertisment general.
Dacă proprietarul o să defrișeze spațiul vegetal pe 10 hectare o să-i dăm o amendă de 350 milioane de euro, pentru ca să fie un mesaj foarte clar pentru orice proprietar.
Primarul a precizat și pragul de la care intervine răspunderea penală, dincolo de sancțiunea administrativă.
Din câte înțeleg, pe partea de defrișări, pentru ca o defrișare să fie penală, trebuie să se atingă 3 metri cubi sau 5 metri cubi, ca să fie infracțiune.
Precedentul de 35 de milioane care s-a blocat
Cifra anunțată acum este de zece ori mai mare decât amenda aplicată anterior. În octombrie 2023, municipalitatea sancționase cu 35 de milioane de euro o porțiune de teren de pe care proprietarul îndepărtase atât arborii, cât și stratul vegetal.
Acel caz arată însă cât de fragil poate deveni un astfel de instrument. Proprietara terenului, Maria Cocoru, contestase amenda în instanță, iar între timp a decedat. Statutul juridic al sancțiunii rămâne neclar: nu s-a stabilit dacă suma intră sau nu în masa succesorală, iar moștenitorii nu au fost încă identificați. Practic, o amendă-record riscă să rămână fără destinatar.
Miza pentru spațiile verzi ale Bucureștiului
Parcul IOR a devenit un caz-test pentru capacitatea administrației de a apăra spațiile verzi aflate în proprietate privată, acolo unde sancțiunea financiară este una dintre puținele pârghii la îndemână. Amenda de 350 de milioane de euro funcționează deocamdată ca o linie roșie declarativă, eficacitatea ei urmând să depindă de modul în care va trece testul instanțelor, dincolo de simplul efect de descurajare.
