Calitatea aerului din trei dintre cele mai mari orașe ale României va fi măsurată de echipamente robotizate de mare precizie. Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) introduce un sistem automat care preia o etapă până acum dependentă de operatorul uman: cântărirea filtrelor folosite pentru a captura particulele în suspensie. Bucureștiul, Timișoara și Brașovul sunt primele orașe unde tehnologia urmează să intre în uz.
Cum lucrează robotul
Procedura se sprijină pe filtrele din stațiile de monitorizare, cele care rețin particulele din aer pe parcursul expunerii. Robotul cântărește fiecare filtru înainte de a fi montat, îl etichetează cu un cod QR pentru a ști exact din ce stație provine, apoi îl recântărește după perioada de expunere. Diferența dintre cele două măsurători arată cât de multe particule s-au depus, adică nivelul real de poluare din zona respectivă.
Echipamentul este format dintr-o cabină cu sistem de climatizare controlat, o balanță analitică și un modul ionizator care neutralizează electricitatea statică, factor ce poate altera o cântărire de mare finețe. Sunt vizate cele două categorii de particule urmărite în mod obișnuit în orașe: PM10 și PM2,5.
Precizie de șase zecimale
Miza principală a sistemului este eliminarea erorii umane la cântărire. Datele rezultate sunt transmise către laboratorul central al ANPM cu o precizie de șase zecimale, ceea ce înseamnă măsurători mult mai fine decât cele obținute manual.
aceste aparate, dotate cu echipamente de mare precizie, vor arăta măsura exactă a cantităților de PM 10 și PM 2,5
a explicat Laurențiu Alexandru Păștinaru, președintele ANPM. Potrivit acestuia, transmiterea automată a valorilor se face „excluzând orice posibilă eroare de cântar", tocmai pentru ca rezultatele să reflecte cât mai fidel realitatea din teren.
De ce contează pentru orașe
Particulele fine PM2,5 sunt printre cei mai problematici poluanți urbani, deoarece pătrund adânc în plămâni și sunt asociate cu afecțiuni respiratorii și cardiovasculare. Cu cât măsurarea lor este mai exactă, cu atât administrațiile și autoritățile de mediu pot lua decizii mai bine fundamentate, de la restricții de trafic la avertizări pentru populație.
Proiectul este coordonat prin agențiile județene pentru protecția mediului din cele trei orașe și se înscrie într-un efort mai amplu de modernizare a rețelei naționale de monitorizare. Deocamdată nu au fost comunicate public bugetul total al investiției sau numărul de stații care vor primi noile echipamente, însă extinderea către alte orașe rămâne o posibilitate firească dacă sistemul își dovedește utilitatea în București, Timișoara și Brașov.
