Palatul Parlamentului, Arcul de Triumf și Arena Națională vor apărea pe noua hartă a metroului bucureștean, alături de gări și autogări. Călătorii vor putea deschide harta pe telefon scanând codul QR afișat în stație sau în tren. Cristian Alexandru Micu, directorul comercial și de achiziții publice al Metrorex, a prezentat proiectul pe 19 noiembrie, la Congresul Național al Transportului Public (ROPAT 2026). Harta era aproape gata la data congresului, iar următorul pas era afișarea ei în stații și în trenuri, potrivit Buletin de București.

În discuția de la ROPAT 2026, moderatorul a dat exemplul unui vizitator străin care se uită pe schema metroului, vede traseul spre Otopeni și vrea să știe de unde ia trenul către aeroport. Pentru cine cunoaște Bucureștiul, linia punctată înseamnă o magistrală în proiect. Pentru omul care tocmai a sosit în oraș, aceeași linie poate însemna o călătorie pe care se așteaptă să o poată face chiar atunci.
Metrorex a pornit de la asemenea dificultăți când a decis să refacă harta. Echipa a analizat propunerile călătorilor și a comparat schemele de metrou din mai multe capitale europene. Prima decizie a fost să păstreze pe hartă exclusiv magistralele pe care circulă trenuri. Harta urma, de asemenea, să le dea celor care ies din subteran suficiente repere pentru a-și continua drumul. Cristian Alexandru Micu a legat ambele schimbări de o întrebare pe care, în opinia sa, merită să și-o pună oricine conduce o companie de transport public. Ce i-ar da unui om încrederea să își lase mașina acasă?
„Încrederea că este un transport sigur, încrederea că ajung la timp și încrederea că au o informație clară.”
Cristian Alexandru Micu, director comercial și de achiziții publice, Metrorex
Bucureștiul de la suprafață intră pe harta metroului

Noua hartă va putea fi citită în română și în engleză. În proiectul publicat de Buletin de București apar 31 de atracții și puncte de interes. Printre ele se află Centrul Vechi, Palatul Parlamentului, Arcul de Triumf și Arena Națională. Dâmbovița și Lacul Morii oferă alte două repere ușor de recunoscut. Pentru cine vizitează Bucureștiul, drumul poate începe astfel cu numele locului pe care vrea să-l vadă, chiar dacă nu cunoaște numele stației.
Vezi proiectul noii hărți Metrorex, publicat de Buletin de București.
Două coduri QR răspund unor nevoi diferite. Primul deschide harta pe telefon. Al doilea arată în ce stații există toalete publice. Ideea celui de-al doilea cod, a explicat Cristian Alexandru Micu, a venit direct din petițiile călătorilor. Numai o parte dintre stații au toalete publice, iar oamenii voiau să poată afla din timp unde le găsesc. Proiectul indică și stațiile cu facilități pentru persoanele cu mobilitate redusă, precum și pasajele în care călătorul trebuie să valideze din nou titlul de călătorie.
De la Republica spre Oltenița, de la Gara de Nord spre Ilfov

Unul dintre exemplele alese de Cristian Alexandru Micu a fost stația Republica. Lângă ea se află Gara Titan Sud, legătura cu trenurile de pe ruta spre Oltenița. Pentru navetiștii care ajung aici dimineața, gara și metroul sunt două etape ale aceluiași drum. Tocmai asemenea legături a vrut Metrorex să le facă mai vizibile. Pe noua hartă apar și autogările, iar la Gara de Nord corespondența cu trenul îi interesează deopotrivă pe cei care merg la aeroport și pe cei care circulă între București și localități din Ilfov, precum Chitila sau Mogoșoaia.
„Am încercat să transpunem pe această hartă toate informațiile care lipseau. Și am încercat să fie o hartă simplă și cât mai clară.”
Cristian Alexandru Micu, director comercial și de achiziții publice, Metrorex
Exemplul Mogoșoaiei i-a permis să arate și ce se schimbă atunci când legătura dintre două rețele funcționează. În 2021, Metrorex a introdus titluri comune de călătorie cu STB și cu operatori de suprafață din București-Ilfov. În februarie 2022, a povestit directorul comercial al Metrorex, a lucrat împreună cu Ștefan Roșeanu la un proiect-pilot care a inclus și trenurile de pe ruta Gara de Nord - Aeroport Henri Coandă, operate de CFR Călători și de un operator privat.
Dintre titlurile oferite pe această rută, abonamentul lunar a avut cel mai mare succes, potrivit lui Cristian Alexandru Micu. Explicația sa ține de cei care urcă pe parcurs. Trenul cunoscut în București drept „trenul de aeroport” îi aduce zilnic la serviciu și pe locuitorii din Mogoșoaia. Cristian Alexandru Micu și-a amintit că, la început, vorbeau despre câteva sute de călători. „Acum trenurile sunt pline”, a spus el despre evoluția pe care a observat-o pe această legătură.
Titlul de călătorie pe telefon. Metrorex vrea să înceapă cu studenții
La porțile metroului, criteriul după care Cristian Alexandru Micu judecă o tehnologie se măsoară în timpul pe care îl câștigă pasagerul. „Pe el îl interesează să ajungă repede, să știe că nu trebuie să stea la coadă”, a spus directorul. Călătorii pot plăti deja la poartă cu un card bancar înregistrat pe telefon. Există costuri și la plata electronică, a precizat el, dar și suportul magnetic al cartelei costă, iar prețul acestuia a crescut.
Proiectul descris de Cristian Alexandru Micu le-ar permite studenților, primii utilizatori pe care compania îi are în vedere, să valideze la intrare direct abonamentul de pe telefon. Potrivit lui Cristian Alexandru Micu, soluția funcționa deja pe Android, iar compania urmărea integrarea și în Apple Pay înainte de a o pune la dispoziția publicului. La congres, proiectul era încă în lucru.
Directorul a explicat de ce o schimbare aparent simplă cere mai multă muncă la metrou. Într-un autobuz, pasagerul urcă și validează. La metrou, sistemul trebuie să recunoască titlul de călătorie și să comande deschiderea porții. Orice nouă modalitate de acces trebuie să funcționeze chiar în acel punct, pentru fiecare călător. Pe termen mai lung, trecerea pe telefon ar reduce și costurile asociate suportului fizic.
Pe M2, miza celor 30 de secunde

Răspunzând unei întrebări din public despre motivul pentru care nu pot circula mai multe trenuri spre Pipera la orele de vârf, Cristian Alexandru Micu a indicat limita tehnică a infrastructurii. La data congresului, pe Magistrala 2 trenurile circulau la un interval de patru minute în orele cele mai aglomerate. Se lucra la reducerea intervalului, iar directorul estima că, de la începutul anului 2027, Metrorex s-ar putea apropia de trei minute și jumătate.
Treizeci de secunde contează mult la metrou, a subliniat el. Diferența se repetă cu fiecare tren care intră în stație, tocmai la orele la care pe peron se adună cei mai mulți călători.
La Străulești, din autobuz sau din parcare direct la metrou
La capătul Magistralei 4, terminalul Străulești reunește parcarea de tip park & ride, metroul, liniile STB și autobuzele Ecotrans Chitila. „Aici ai direct acces în stația de metrou”, a spus Cristian Alexandru Micu. Următorul pas vizează spațiul prevăzut încă din proiectul terminalului pentru o autogară. La 19 noiembrie, Metrorex se afla în ultima etapă de avizare și mai avea de încheiat formalități cu Autoritatea Rutieră Română.
În sudul Bucureștiului, Cristian Alexandru Micu a dat exemplul stației Tudor Arghezi și al parcării care permite continuarea drumului cu metroul. A amintit inițiativa Sectorului 4 și interesul altor administrații locale pentru extinderea rețelei. A vorbit și despre schimbarea din interiorul Metrorex, unde, spune el, vin tot mai mulți tineri atrași de activitatea companiei.
Pentru directorul comercial al Metrorex, extinderea rețelei cere ca operatorii să se consulte încă de la începutul unui proiect. O idee bună pentru metrou poate îngreuna mai târziu o legătură importantă pentru oraș dacă STB sau operatorii feroviari află prea târziu despre ea.
„Din punctul meu de vedere, trebuie să existe un dialog constant și cu transportul de suprafață.”
Cristian Alexandru Micu, director comercial și de achiziții publice, Metrorex
La Republica sau la Străulești, rezultatul acelui dialog se vede în drumul pe care îl are de făcut un om între coborârea dintr-un tren și urcarea în următorul mijloc de transport.
Galerie foto
Partenerii ROPAT 2026
ROPAT 2026 a fost organizat de Asociația Română pentru Smart City în parteneriat cu Federația Transportatorilor Urbani, Suburbani și Metropolitani de Călători (TUSMC), partenerul principal al ediției, și cu URTP - Uniunea Română de Transport Public. KraftSync Transit a fost partenerul de tehnologie al ediției a IV-a. Partenerii ediției: nGENERATION, Anadolu Automobil Rom - Green Transport, Banca de Investiții și Dezvoltare, NovaTech, Dahua Technology, CTE Green, Palo Alto Networks, Lenovo, Framinor Grup și DAC.





























