La Buzău, autobuzele parcurg în 12 minute principalul bulevard al orașului, față de 25-30 de minute înainte de amenajarea benzilor dedicate, potrivit lui Gică Toader, directorul general al Trans Bus. La Iași, operatorul a avut nevoie de doi până la trei ani pentru a obține alimentarea necesară încărcării rapide a autobuzelor electrice. La Oradea, tehnicieni pregătiți să întrețină tramvaiele au plecat din companie după expirarea garanției. La ROPAT 2026, operatorii, autoritățile și finanțatorii au discutat ce merită repetat și ce trebuie schimbat înainte de următoarea generație de investiții.

La cea de-a IV-a ediție a Congresului Național al Transportului Public (ROPAT), operatorii au cerut ca finanțările de după 2027 să acopere și infrastructura, mentenanța și pregătirea personalului. Asociația Română pentru Smart City (ARSC) și Federația Transportatorilor Urbani, Suburbani și Metropolitani de Călători (TUSMC) vor reuni propunerile în documentul privind prioritățile de investiții pentru 2028-2034, programat pentru publicare pe 15 decembrie 2026.

Sala Amfiteatru a Institutului Național de Statistică, înainte de deschiderea ROPAT 2026.
Sala Amfiteatru a Institutului Național de Statistică, înainte de deschiderea ROPAT 2026.

Conferința din 19 noiembrie 2026, organizată de ARSC în parteneriat cu Uniunea Română de Transport Public (URTP) și Federația TUSMC, a avut loc la Institutul Național de Statistică din București. La discuții au participat operatori, asociații de dezvoltare intercomunitară, reprezentanți ai ministerelor, ai instituțiilor financiare, ai industriei și ai universităților. Potrivit estimării prezentate în deschidere de Eduard Dumitrașcu, președintele ARSC, operatorii și asociațiile de transport din sală reprezentau aproximativ 30 de județe.

Anca Urda, subsecretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Anca Urda, subsecretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

„De multe ori am finanțat foarte bine investiția și mai puțin ce vine după ea. Operatorii au rămas cu flote moderne și cu costuri de exploatare pe care bugetele locale le duc greu”, a declarat Anca Urda, subsecretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Observația ei a revenit, sub forme diferite, în exemplele aduse de operatori pe parcursul zilei.

Aproape 5.000 de vehicule și o lecție despre ordinea investițiilor

Liviu Neag, președintele Federației TUSMC, pe ecranul de deschidere al congresului.

Liviu Neag, președintele Federației TUSMC, a estimat că România a achiziționat în ultimii ani aproape 5.000 de vehicule pentru transportul public, majoritatea cu fonduri europene. Din experiența acestor proiecte vine și cererea federației pentru următoarea perioadă de finanțare. Operatorii vor să participe la pregătirea proiectelor încă din etapa în care primăriile decid ce cumpără și în ce ordine fac lucrările.

Liviu Neag a dat exemplul orașului polonez Częstochowa, unde construirea și dotarea depoului, apoi modernizarea căii de rulare au precedat achiziția de tramvaie. Despre unele proiecte românești a spus simplu:

„Am cumpărat tramvaie și după care ne-am apucat să modernizăm linia.”

Liviu Neag, președintele Federației TUSMC
Gheorghe Pecingină, administratorul special al Societății de Transport BucureștiCristian Stoica, directorul general al Companiei de Transport Public IașiRăzvan Crăciun, directorul tehnic al RAT Brașov

La București, consecința se vede în atelier. Gheorghe Pecingină, administratorul special al Societății de Transport București, a explicat că tramvaiele care circulă pe linii uzate au nevoie mai des de întreținere. La Iași, ordinea a fost alta. „Întâi am reparat calea de rulare”, a spus Cristian Stoica, directorul general al Companiei de Transport Public Iași. La autobuzele electrice însă, chiar și după achiziție, operatorul a avut nevoie de doi până la trei ani pentru a obține alimentarea necesară încărcării rapide.

Magda Peșu, directorul general al Anadolu Automobil Rom.
Magda Peșu, directorul general al Anadolu Automobil Rom.

„Astăzi deja modernizați sisteme de mobilitate complexe”, le-a spus Eduard Dumitrașcu operatorilor. La Brașov, dimensiunea acestei schimbări se poate exprima în megawați. Răzvan Crăciun, directorul tehnic al operatorului local, a descris proiectul prin care puterea disponibilă în noul depou ar urma să ajungă la aproximativ 10 MW. Din perspectiva furnizorului, Magda Peșu, directorul general al Anadolu Automobil Rom, a identificat aceeași dificultate. Vehiculele pot fi livrate la termen, în timp ce racordurile și autorizațiile de care depind stațiile de încărcare au propriul calendar.

Cine întreține tramvaiul după ce expiră garanția

Romeo Nica, directorul economic al Oradea Transport Local.
Romeo Nica, directorul economic al Oradea Transport Local.

La Oradea, dificultatea a apărut după ani de exploatare. Romeo Nica, directorul economic al Oradea Transport Local, a povestit cum tehnicieni care lucraseră alături de furnizor și învățaseră să întrețină tramvaiele au plecat când operatorul avea cea mai mare nevoie de ei.

„Nu i-am mai putut plăti la un nivel astfel încât să rămână în companie. Și ei s-au dus.”

Romeo Nica, director economic, Oradea Transport Local
Fănel Popa, directorul general al CT Bus Constanța.
Fănel Popa, directorul general al CT Bus Constanța.

Romeo Nica a cerut ca viitoarele proiecte să prevadă și măsuri prin care operatorii să păstreze specialiștii. La Constanța, Fănel Popa, directorul general al CT Bus, a dat exemplul unui concurs pentru mecanici. Au fost doi candidați, iar unul dintre ei nu s-a mai prezentat. În atelier, echipa trebuie să poată lucra atât la autobuze fabricate în 2004, cât și la vehicule electrice de generație nouă.

Cine urcă la volan la patru dimineața?

Gábor Sándor, fondatorul Institutului de Formare Profesională în Transporturi Rutiere.
Gábor Sándor, fondatorul Institutului de Formare Profesională în Transporturi Rutiere.

Gábor Sándor, fondatorul Institutului de Formare Profesională în Transporturi Rutiere, le-a propus directorilor să își imagineze o inaugurare. Oficialii taie panglica, televiziunile filmează autobuzul nou, iar cineva din public întreabă cine îl conduce a doua zi, la patru dimineața, în prima cursă. Întrebarea a mutat discuția despre deficitul de șoferi de la recrutare la condițiile în care oamenii aleg să rămână.

Gábor Sándor le-a recomandat operatorilor să afle ce îi ține în companie pe șoferii cu vechime. A vorbit despre respectul acordat meseriei și despre antrenamentul periodic, dincolo de reînnoirea atestatului. Pentru directorii care planifică achiziții până în 2030, argumentul său a fost că pregătirea oamenilor trebuie să țină pasul cu livrarea vehiculelor.

La Buzău, efectul unei benzi dedicate se măsoară cu ceasul

Gică Toader, directorul general al Trans Bus Buzău.
Gică Toader, directorul general al Trans Bus Buzău.

Gică Toader, directorul general al Trans Bus Buzău, a adus în panelul de finanțare un rezultat măsurat cu ceasul. Pe principalul bulevard care traversează orașul, autobuzele circulă acum pe benzi dedicate amplasate în mijlocul arterei. Potrivit directorului, parcurgerea bulevardului durează 12 minute, față de 25-30 de minute înainte de modernizare. Pentru pasager, câștigul este timpul. Pentru operator, viteza comercială mai mare a redus costul pe kilometru.

La Buzău, investiția a continuat în atelier. Compania și-a autorizat propriul service pentru autobuze electrice și și-a pregătit personalul pentru fiecare marcă din flotă, astfel încât vehiculele să poată reveni mai repede pe traseu. Pentru viitoarele finanțări, Gică Toader a cerut mai multă flexibilitate pentru investițiile în autobaze și în producerea energiei de care operatorii au nevoie zilnic.

Călătoria unui navetist începe dincolo de limita orașului

Parcarea de la Străulești a ilustrat o problemă de planificare metropolitană. Pentru șoferul care vine dinspre Mogoșoaia, o parte importantă a ambuteiajului este deja în urmă când ajunge la metrou. Amplasamentul la care poate lăsa mașina influențează decizia de a continua cu transportul public. Pe legătura feroviară dintre Gara de Nord și Aeroportul Otopeni, stația din Mogoșoaia arată și reversul: un tren gândit pentru accesul la aeroport le este util și celor care fac naveta la serviciu.

Ionel Irinel Scrioșteanu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Ionel Irinel Scrioșteanu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Ionel Irinel Scrioșteanu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, le-a cerut operatorilor și autorităților locale să susțină continuarea finanțării trenurilor metropolitane și să își formuleze prioritățile cât timp programele europene sunt în pregătire.

„Nu așteptați să vi se spună ce se poate finanța.”

Ionel Irinel Scrioșteanu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor

La Metrorex, Cristian Alexandru Micu, directorul comercial și de achiziții publice, a descris criteriul după care călătorul judecă o investiție precum plata cu telefonul: „Pe el îl interesează să ajungă repede, să știe că nu trebuie să stea la coadă.”

Cristian Alexandru Micu, directorul comercial și de achiziții publice al MetrorexIonuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructură

În panelul dedicat călătorilor, Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructură, a cerut ca străzile să fie gândite pornind de la pietoni și de la cei care folosesc transportul public. Schimbarea cere decizii dificile pentru administrații, de la redistribuirea benzilor până la amenajarea accesului la stații. „Nu o să facem asta dacă nu avem o alternativă la mașină”, a spus Ionuț Ciurea despre decizia de a lăsa automobilul acasă.

Gabriel Petruc, directorul general al Transport Public Local Suceava, la Gala Premiilor.
Gabriel Petruc, directorul general al Transport Public Local Suceava, la Gala Premiilor.

La Suceava, efectul extinderii rețelei se vede în bugetul de navetă al unei familii. Gabriel Petruc, directorul general al Transport Public Local Suceava, a relatat că, în unele comunități, o călătorie care costa înainte 8 sau 9 lei la operatorul privat costă acum 3 lei. În satele din afara rețelei metropolitane, unii părinți își duc copiii cu mașina până la capătul liniei. De acolo, elevii își continuă drumul spre școală cu autobuzul. Gabriel Petruc a identificat aici următoarea nevoie de investiții: extinderea serviciului către localitățile rămase în afara rețelei.

Timișoara. Ce spun datele din traseu și ce se întâmplă când se opresc stațiile de încărcare

Florin Petolea, directorul general al Societății de Transport Public Timișoara.
Florin Petolea, directorul general al Societății de Transport Public Timișoara.

Florin Petolea, directorul general al Societății de Transport Public Timișoara, a explicat ce poate face un operator cu pozițiile pe care vehiculele le transmit la fiecare trei secunde. Dacă graficul alocă două minute între două stații, iar șoferii parcurg constant distanța în două minute și 40 de secunde, întârzierea este înscrisă chiar în orar. Cu timpi măsurați pe traseu, operatorul poate publica un program mai apropiat de realitatea din trafic.

Florin Petolea a descris și o aplicație în lucru care compară numărul de persoane urcate cu biletele vândute și validările înregistrate, pentru a orienta echipele de control. Potrivit lui Florin Petolea, indicatorul intern pe care STPT îl numește „grad de fraudă” depășea 30%. Acesta include și călătoriile pentru care pasagerii au drept de transport, dar nu validează.

„În Timișoara am avut un atac informatic care ne-a oprit toate stațiile de încărcare.”

Florin Petolea, directorul general al STPT

Separat, Florin Petolea a relatat o tentativă de acces la sistemul de management al vehiculelor. Directorul a explicat că operatorii descriu în detaliu motorul, frânele și raza de bracare atunci când cumpără autobuze, în timp ce din specificațiile folosite până acum de STPT au lipsit cerințele de securitate cibernetică. Societatea lucrează cu specialiști universitari din Timișoara la cerințe pentru echipamentele de la bord.

Ce trebuie să demonstreze un oraș înainte de a cere finanțare

Panelul despre sustenabilitate și finanțare, la ROPAT 2026.
Panelul despre sustenabilitate și finanțare, la ROPAT 2026.

Venera Vlad, reprezentanta Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a explicat de ce contractul de serviciu public contează atunci când un operator vrea să investească în flotă. Finanțatorul trebuie să înțeleagă pe ce venituri se bazează compania, cât timp are la dispoziție și cum poate susține investiția. „Asta înseamnă capacitate de investiții, capacitate de finanțare și un contract de servicii publice funcțional”, a spus ea. Pe lângă sprijinul pentru flote, planuri de mobilitate și contracte, BERD primește tot mai des cereri de asistență pentru audituri energetice, digitalizare și securitate cibernetică.

Venera Vlad, Banca Europeană pentru Reconstrucție și DezvoltareAna-Maria Mitroi-Ciobîcă, Grupul Băncii Europene de InvestițiiSimona Mureșan, Banca de Investiții și Dezvoltare

Ana-Maria Mitroi-Ciobîcă, specialist în transport în cadrul Grupului Băncii Europene de Investiții, a estimat la aproximativ două miliarde de euro împrumuturile acordate de BEI transportului public din România în peste două decenii de activitate. „Costul de investiție e doar prima parte din ecuația proiectului”, a spus ea. Pentru proiectele următoare, a cerut ca orașele să pornească de la deplasările pe care trebuie să le asigure și să planifice împreună rețeaua și serviciile. Un studiu care justifică achiziția unor vehicule trebuie să poată explica și pe ce trasee vor circula, ce călători vor deservi și din ce venituri va acoperi operatorul costurile de exploatare.

Simona Mureșan, din partea Băncii de Investiții și Dezvoltare, a explicat unde poate interveni o bancă națională de dezvoltare. Proiectele de transport au nevoie de bani pe termene lungi, pe care băncile comerciale pot ezita să le acopere singure. Rolul BID, a spus ea, este să mobilizeze capital suplimentar pentru investițiile cu impact public. La finalul dezbaterii, organizatorii au anunțat că ARSC și Banca de Investiții și Dezvoltare au semnat un protocol de colaborare.

Șase proiecte studențești și premiile transportului public din România

În finala hackathonului, șase echipe de studenți și-au prezentat proiectele în fața unui juriu format din directorii operatorilor din Cluj-Napoca, Iași și Constanța. Unul dintre proiecte a pornit de la o situație familiară: cobori într-o stație pe care nu o cunoști și nu știi în ce direcție să mergi. Echipa a propus un panou care arată ce găsești la cinci minute de mers pe jos. La Universitate, în București, acesta ar indica drumul spre Spitalul Colțea, Teatrul Național și Centrul Vechi. Pentru interiorul autobuzului, studenții au propus să folosească ecranele existente pentru a afișa legăturile cu alte linii și timpul până la următoarea stație.

Echipele Hackathonului ROPAT urcă pe scenăFotografia de grup a Hackathonului ROPAT 2026Echipa Next Stop, despre atractivitatea transportului publicProiectul de alimentare autonomă a senzorilor IoT la metrouProiectul de prioritizare adaptivă a tramvaielor la semafor

Juriul a reunit trei directori de operatori: Liviu Neag, Cristian Stoica și Fănel Popa. În timpul deliberărilor, ARSC a suplimentat premiile cu 1.000 de euro. Din această sumă, 600 de euro au revenit proiectului de senzori autonomi pentru metrou, iar 400 de euro echipei care a lucrat la atractivitatea transportului public. Anadolu Automobil Rom a acordat 500 de euro proiectului de optimizare a timpilor de parcurs ai tramvaielor, iar Federația TUSMC a oferit 200 de euro pentru proiectul de prioritizare inteligentă a transportului public. Echipa „Prototipul Orașului Viu” a primit premiul oferit de Lenovo.

La Gala Premiilor Transportului Public din România, Compania de Transport Public Iași a fost desemnată operatorul anului, iar Liviu Neag, directorul general al CTP Cluj-Napoca, a primit distincția pentru managerul anului. La primirea premiului, Cristian Stoica a estimat la aproximativ 284 de milioane de euro investițiile realizate până în prezent în transportul public ieșean și a subliniat rolul primăriei și al echipei tehnice a operatorului.

Cristian Stoica, CTP Iași, operatorul anuluiLiviu Neag, CTP Cluj-Napoca, managerul anului

CT Bus Constanța a primit premiul pentru infrastructură, Societatea de Transport Public Timișoara pentru modernizarea flotei prin electrificare, iar Transport Public Local Suceava pentru proiectul de transport metropolitan. Magda Peșu, directorul general al Anadolu Automobil Rom, a fost premiată pentru contribuția la dezvoltarea mobilității electrice în România. Lui Ionel Irinel Scrioșteanu i-a fost acordat premiul special pentru contribuție instituțională.

Scena Galei Premiilor Transportului Public din RomâniaFănel Popa, CT Bus Constanța, premiul pentru infrastructurăMagda Peșu, Anadolu Automobil Rom, premiată pentru contribuția la mobilitatea electrică

Ce ajunge din aceste discuții în programele de după 2027

Anca Urda le-a cerut operatorilor să transmită ministerului ce trebuie modernizat cu prioritate, ce cheltuieli ar trebui să devină eligibile și în ce condiții pot susține serviciul după încheierea finanțării.

„Concluziile acestui congres nu trebuie să rămână în sală. Vă rog să ni le transmiteți direct, iar noi le vom duce mai departe în discuțiile despre viitoarele programe.”

Anca Urda, subsecretar de stat, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
Eduard Dumitrașcu, președintele ARSC, la deschiderea congresului.
Eduard Dumitrașcu, președintele ARSC, la deschiderea congresului.

În concluziile zilei, Eduard Dumitrașcu a cerut ca operatorii să formuleze aceste propuneri împreună cu industria. ARSC și Federația TUSMC pregătesc documentul Prioritățile de investiții ale transportului public din România 2028-2034, a cărui publicare este programată pentru 15 decembrie 2026. Consultarea rămâne deschisă și după congres. Operatorii pot transmite proiectele pe care le pregătesc și dificultățile întâlnite în investițiile precedente, de la durata unui racord electric până la costul menținerii unei linii metropolitane de care depind elevii și navetiștii, prin Consultarea națională a operatorilor de transport public.

Galerie foto

Participanții, în Sala Amfiteatru a Institutului Național de StatisticăPanelul despre transportul public local și metropolitan, văzut din salăPanelul despre flote și infrastructurăSala, între paneluriLiviu Neag la pupitru, în deschiderea congresuluiFotografia de grup a ediției a IV-a ROPAT

Partenerii ROPAT 2026

ROPAT 2026 a fost organizat de Asociația Română pentru Smart City în parteneriat cu Federația Transportatorilor Urbani, Suburbani și Metropolitani de Călători (TUSMC), partenerul principal al ediției, și cu URTP - Uniunea Română de Transport Public. KraftSync Transit a fost partenerul de tehnologie al ediției a IV-a. Partenerii ediției: nGENERATION, Anadolu Automobil Rom - Green Transport, Banca de Investiții și Dezvoltare, NovaTech, Dahua Technology, CTE Green, Palo Alto Networks, Lenovo, Framinor Grup și DAC.

nGENERATION
Anadolu Automobil Rom - Green Transport
Banca de Investiții și Dezvoltare
NovaTech
Dahua Technology
CTE Green
Palo Alto Networks
Lenovo
Framinor Grup
DAC
KraftSync Transit, partenerul de tehnologie al ediției