Guvernul a decis alocarea a 2,85 miliarde de lei din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția sa pentru a asigura continuitatea unor programe de investiții derulate la nivel local. Suma, prevăzută în bugetul de stat pe 2024, este destinată achitării facturilor restante către constructori și deblocării lucrărilor aflate în derulare în orașe și comune din toată țara.

Decizia răspunde unei presiuni reale din teren: numeroase autorități publice locale aveau cereri de transfer înregistrate la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, dar fără fonduri pentru a le onora. Alocarea vizează direct continuitatea șantierelor, nu lansarea de proiecte noi.

Cum se împart banii

Cele 2,85 miliarde de lei sunt repartizate către patru programe de investiții. Cea mai mare felie, 1,76 miliarde de lei, revine Programului Național de Investiții "Anghel Saligny", instrumentul prin care statul finanțează drumuri, rețele de apă și canalizare și alimentare cu gaze în comunitățile locale.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) primește 540 de milioane de lei, iar Programul național de construcții de interes public sau social, derulat de Compania Națională de Investiții (CNI), obține 300 de milioane de lei. Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) completează lista cu 250 de milioane de lei.

De ce contează pentru administrațiile locale

Pentru primării, problema nu este lipsa proiectelor, ci fluxul de bani care ajunge la constructori după ce lucrările sunt executate. Întârzierile la plată blochează șantiere, generează penalități și pot opri investiții deja avansate. Alocarea din Fondul de rezervă funcționează ca o injecție de lichiditate care permite onorarea cererilor de transfer deja înregistrate la minister.

"Sumele alocate asigură onorarea unor cereri de transfer înregistrate la Ministerul Dezvoltării, pentru realizarea obiectivelor de investiții finanțate prin aceste programe", a precizat ministrul Adrian-Ioan Veștea.

Pentru orașele inteligente, mesajul de fond este că infrastructura de bază - drumuri, utilități, clădiri publice - rămâne dependentă de continuitatea finanțării de la centru. Fără un flux predictibil de plăți, chiar și proiectele aprobate riscă să stagneze.