Bistrita pregateste cel mai mare parc fotovoltaic din Transilvania, o investitie finantata prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) cu termen de finalizare in vara anului 2024. Proiectul, anuntat de producatorul de acumulatori auto Rombat, marcheaza un pas concret in tranzitia energetica a industriei locale, care isi muta o parte din consum pe productie proprie de energie verde.
Cine construieste si ce capacitate are
Parcul este dezvoltat de Rombat impreuna cu Datacor, un furnizor regional de solutii integrate in domeniile energiei solare, comunicatiilor si infrastructurii. Capacitatea totala a instalatiei va fi de 4,2 MW, suficienta pentru a alimenta o parte semnificativa din consumul industrial al beneficiarului.
Configuratia tehnica combina doua tipuri de amplasare. La sol vor fi montate 5.538 de module fotovoltaice monocristaline bifaciale de 545 W, in timp ce pe acoperisul halei vor fi instalate alte 2.304 module monocristaline monofaciale, tot de 545 W. Energia produsa este gestionata prin invertoare de 100 kW si un post de transformare dedicat.
Cat polueaza mai putin
Beneficiul de mediu este principalul argument al investitiei. Potrivit comunicatului transmis de Rombat, instalatia va taia anual o cantitate importanta de emisii.
Aceasta instalatie va contribui la o reducere anuala a emisiilor de CO2 de aproximativ 1.082 de tone echivalent pe an.
Cifra plaseaza proiectul de la Bistrita printre cele mai relevante investitii in autoconsum din regiune, atat ca dimensiune, cat si ca impact climatic.
Un model care se repeta
Pentru Rombat, parcul de la Bistrita nu este prima incursiune in energia solara. Compania a investit anterior, in cursul anului 2023, intr-un parc fotovoltaic de 1 MW la Copsa Mica. Datacor, prin divizia sa de energie verde, se ocupa de proiectarea, instalarea si mentenanta sistemelor fotovoltaice in toata tara.
Finantarea prin PNRR ramane principalul motor pentru acest tip de proiecte. Schemele dedicate productiei de energie din surse regenerabile permit companiilor sa reduca dependenta de retea si sa isi acopere o parte tot mai mare din consum direct la locul de productie. Bistrita devine astfel un reper pentru investitiile de acest fel din Transilvania, intr-un moment in care presiunea pe costurile cu energia ramane ridicata.
