Județul Bihor face un pas concret spre o gestionare modernă a deșeurilor: primele patru platforme de colectare cu aport voluntar au fost finalizate și recepționate în municipiile Beiuș, Marghita și Salonta, precum și în orașul Aleșd. Investițiile, anunțate de Consiliul Județean Bihor pe 19 mai 2023, însumează 5.145.104 lei fără TVA și fac parte dintr-un program județean care prevede în total 32 de astfel de amplasamente.

Ce sunt platformele cu aport voluntar

Platformele de colectare cu aport voluntar sunt puncte amenajate unde locuitorii pot aduce gratuit deșeurile care nu au ce căuta în pubela de acasă. Lista fracțiilor acceptate este generoasă: textile, bunuri reutilizabile, deșeuri metalice, sticlă, electrocasnice, plastice, hârtie și carton, lemn, deșeuri vegetale, resturi din construcții și deșeuri periculoase.

Pentru orașele mici și mijlocii, astfel de infrastructuri sunt esențiale: reduc depozitările ilegale, cresc ratele de reciclare și pregătesc comunitățile pentru țintele europene de economie circulară.

Cât a costat fiecare investiție

Cele patru obiective recepționate au valori apropiate, dar diferite în funcție de amplasament: platforma din Beiuș a costat 1.400.423 lei, cea din Marghita 1.289.620 lei, cea din Salonta 1.224.936 lei, iar cea din Aleșd 1.137.123 lei, toate fără TVA.

Lucrările au fost executate de S.C. Da Vinci Construct & Proiect SRL și SC Antrepriză Construcții Edilitare SRL, iar finanțarea provine din fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

Ținta: 32 de platforme până la finalul anului

Recepția celor patru platforme este doar începutul unui program mai amplu la nivelul județului. Vicepreședintele Consiliului Județean Bihor, Mircea Mălan, a fixat public calendarul pentru restul investițiilor.

„Ne propunem ca până la sfârșitul acestui an să finalizăm toate cele 32 de platforme."

Dacă termenul este respectat, Bihorul ar deveni unul dintre județele cu cea mai densă rețea de puncte de colectare cu aport voluntar din țară. Miza nu este doar de imagine: fără infrastructură accesibilă de predare a deșeurilor speciale - de la electrocasnice la moloz - orice strategie locală de mediu rămâne pe hârtie.

Pentru administrațiile locale, modelul din Bihor arată cum fondurile europene din exercițiul 2014-2020 pot fi transformate, chiar și pe final de program, în infrastructură de mediu cu efect direct asupra locuitorilor.