Instituții-cheie ale statului român au stat în 2022 în bătaia atacurilor informatice: Compania Națională Aeroporturi București, Guvernul României, Ministerul Apărării, Poliția de Frontieră și CFR Călători se numără printre țintele grupărilor de tip hacking, potrivit datelor centralizate într-un raport al companiei de securitate cibernetică Fort, parte a Bittnet Group. Specialiștii Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) au reușit să blocheze mii de astfel de acțiuni îndreptate asupra diferitelor tipuri de infrastructuri din țară.

Sănătatea și sectorul public, cele mai lovite

Datele raportului Business Internet Security 2022, lansat de Orange Business Services, arată unde au lovit cel mai des atacatorii: sănătatea și domeniul farmaceutic au concentrat 32% din amenințările înregistrate, sectorul guvernamental și serviciile publice 23%, energia 22%, retailul 16% și transportul 7%.

Dinamica este îngrijorătoare pe toate palierele. Atacurile de tip DDoS au crescut cu 21% față de anul precedent, iar cele de tip ransomware au fost cu aproape 18% mai numeroase decât în 2021. Geografic, Bucureștiul a atras aproape jumătate din totalul atacurilor - 48% - urmat de Banat și Moldova.

Hackingul a devenit model de afaceri

Tendința nu este doar locală. Raportul „Threat Landscape 2022" al ENISA, agenția UE pentru securitate cibernetică, consemnează creșteri semnificative ale acțiunilor de hacking și cybercrime între iulie 2021 și iulie 2022, cu impact tot mai mare asupra companiilor private, instituțiilor de stat și furnizorilor de servicii către populație. Perioada a consacrat și modelul de business „hacker-as-a-service", aflat în expansiune din 2021.

Un semnal separat vine dinspre dispozitivele conectate: atacurile de tip malware IoT, inclusiv asupra routerelor, s-au dublat în prima parte a lui 2022 față de 2021, depășind șapte milioane - cel mai ridicat volum din ultimii patru ani. Pe acest fond, piața globală a serviciilor de cybersecurity este estimată de McKinsey să ajungă la 101,5 miliarde de dolari până în 2025.

Prevenția costă mai puțin decât remedierea

Concluzia specialiștilor este că instituțiile și companiile nu mai pot trata securitatea cibernetică drept opțională și au nevoie de parteneri specializați.

„Costurile generate de prevenție sunt sensibil mai mici decât cele generate de procesul de remediere în cadrul unui atac", a declarat Vladimir Ghiță, CEO Fort, care subliniază că securitatea cibernetică este „o responsabilitate comună: client - companie specializată".

Fort anunță, împreună cu CTRL+N, un curs de Ethical Hacking cu certificare internațională și își propune pentru 2023 poziția de lider pe piața românească de profil, plus listarea pe piața AeRO a Bursei de Valori București, alături de fondul de investiții Agista, aflat în curs de autorizare. Compania a raportat în primele nouă luni din 2022 venituri de 10,6 milioane de lei, în creștere cu 35%, și un profit operațional de 2,2 milioane de lei.