Digitalizarea a mutat datele primăriilor din servere închise în rețele care leagă departamente, sedii, telefoane, senzori și aplicații în cloud. Zidul de altădată nu mai are ce înconjura. Într-un interviu acordat Știri Smart, Marian Stoica, Regional Sales Manager la Palo Alto Networks, a răspuns la cinci întrebări despre securitatea cibernetică a orașelor: modelul Zero Trust în administrația publică, protecția infrastructurilor urbane critice, controlul datelor în mediile hibride și cloud, apărarea automatizată cu inteligență artificială și construcția unei arhitecturi care să rămână sigură și conformă cu regulile europene în următorii zece ani.

Vechea „fortăreață" nu mai ține

Știri Smart: Cunoașteți bine provocările legate de securitatea cibernetică în sectorul public. Cum arată o strategie corectă de protecție a datelor urbane și de ce principiul „nu avea încredere în nimeni, verifică întotdeauna" (Zero Trust) devine linia defensivă esențială pentru primării și instituții publice?

Provocarea majoră a administrației publice constă în faptul că digitalizarea accelerată a transformat instituțiile publice într-un mediu distribuit, dărâmând vechiul model defensiv de tip „fortăreață”. Realitatea istorică este că internetul nu a fost proiectat cu securitatea în centru, iar astăzi, într-o lume în care fiecare echipament devine un computer conectat, datele circulă continuu între departamente, dispozitivele utilizatorilor și aplicații. În acest context, acordarea unei „încrederi implicite” bazate pe simpla conectare la rețeaua internă a instituției publice reprezintă o vulnerabilitate critică. Punctul de plecare al unei strategii moderne este recunoașterea faptului că incidentele sunt inevitabile, însă consecințele lor pot și trebuie controlate prin igienă cibernetică riguroasă și o arhitectură bazată pe principiul Zero Trust.

Modelele de securitate bazate pe perimetru vizează protecția întregii suprafețe de atac, care este dificil de identificat și în continuă evoluție. Într-un cadru Zero Trust, se definește o suprafață de protecție, alcătuită din cele mai critice și valoroase date, active, aplicații și servicii (conceptul DAAS: Data-Applications-Assets-Services). Deoarece conține ceea ce este cel mai critic pentru operațiunile unei instituții publice, suprafața de protecție este cu ordine de mărime mai mică decât suprafața de atac și este întotdeauna identificabilă.

Incidentele sunt inevitabile, însă consecințele lor pot și trebuie controlate prin igienă cibernetică riguroasă și o arhitectură bazată pe principiul Zero Trust.

La Palo Alto Networks, transpunem acest principiu în practică printr-o platformă complet integrată. Firewall-urile fizice și virtuale Strata (PA-Series și VM-Series) acționează ca porți de segmentare și acordă doar accesul minim necesar, folosind tehnologiile native App-ID, User-ID și Device-ID la nivelul 7 OSI pentru a bloca accesul automat al oricărui dispozitiv conectat la bazele de date. Deoarece identitatea a devenit noul perimetru, platforma Idira Identity Security securizează accesul privilegiat (PAM) pentru oameni și agenți AI, oferind drepturi strict pe durata necesară intervenției (just-in-time). Întreaga securitate este administrată centralizat prin Strata Cloud Manager (SCM), care elimină unghiurile moarte și aplică aceleași reguli în toate sediile și departamentele instituțiilor. Activitatea funcționarilor din teren este protejată prin Prisma Access și browserul enterprise Prisma Access Browser, fără a necesita aplicații software suplimentare, în timp ce calculatoarele și serverele sunt apărate de Cortex XDR, iar mediile hibride și aplicațiile colaborative sunt verificate continuu prin Cortex Cloud și SaaS Security.

Ilustrație: într-un model Zero Trust, accesul la date se verifică la fiecare cerere, nu se acordă din oficiu celor din rețeaua internă. Foto: Pixabay
Ilustrație: într-un model Zero Trust, accesul la date se verifică la fiecare cerere, nu se acordă din oficiu celor din rețeaua internă. Foto: Pixabay

Când atacul oprește pompele de apă

Știri Smart: Orașele inteligente depind de sisteme interconectate pentru trafic, energie, apă și supraveghere. Cum pot autoritățile locale să protejeze aceste rețele operaționale sensibile împotriva atacurilor cibernetice, prevenind întreruperea serviciilor esențiale pentru cetățeni?

Când aducem discuția în zona rețelelor de utilități, a sistemelor de transport sau a senzorilor urbani (OT și IoT), miza depășește confidențialitatea datelor și intră direct în domeniul disponibilității și integrității datelor, implicit al siguranței fizice a cetățenilor. În aceste medii, timpul de funcționare neîntreruptă nu este negociabil. Așa cum sublinia Bruce Schneier, într-o lume în care obiectele fizice devin computere conectate, sistemele capătă acțiune fizică directă în lumea reală. Un atac cibernetic nu se mai rezumă la furtul unor baze de date, ci vizează direct integritatea și funcționarea orașului, putând provoca oprirea stațiilor de pompare a apei, dereglarea semafoarelor sau întreruperea alimentării cu energie electrică.

Datele din cel mai recent studiu Palo Alto Networks, 2026 State of Critical Infrastructure Cybersecurity Report, scot la iveală o realitate alarmantă: 60% dintre organizații s-au confruntat cu o breșă majoră de securitate în ultimul an, iar jumătate dintre acestea au raportat temeri directe privind siguranța fizică a operațiunilor. De altfel, 42% dintre responsabili consideră activele vechi, imposibil de actualizat prin metode clasice (unpatchable assets), ca fiind cel mai mare risc de securitate. Ele au fost proiectate să funcționeze decenii întregi pentru siguranță și continuitate, nu pentru securitate cibernetică, iar oprirea lor pentru instalarea de patch-uri este adesea imposibilă fără a întrerupe servicii publice esențiale. Acest decalaj devine critic odată cu noile modele de Frontier AI: atacatorii reușesc să exploateze 29% dintre vulnerabilități în mai puțin de 24 de ore de la descoperire, în timp ce timpul mediu necesar în industrie pentru testarea și aplicarea unui patch este de 55 de zile.

Atacatorii reușesc să exploateze 29% dintre vulnerabilități în mai puțin de 24 de ore de la descoperire, în timp ce timpul mediu necesar în industrie pentru aplicarea unui patch este de 55 de zile.

Pentru a proteja aceste infrastructuri fără a perturba operațiunile și fără a adăuga o mulțime de echipamente separate greu de administrat, Palo Alto Networks propune o arhitectură integrată nativ în platforma noastră de securitate. Începem cu vizibilitatea pasivă asigurată de modulul Device Security din Strata Cloud Manager, care inventariază complet toate dispozitivele industriale, camerele video și senzorii de trafic fără interogări invazive care ar putea bloca echipamentele vechi. Segmentarea între rețeaua administrativă și sistemele de utilități este realizată prin firewall-urile robuste din seria PA-50R sau virtuale VM-Series. Tehnologia Device-ID transformă profilul fiecărui dispozitiv în reguli clare de acces, împiedicând malware-ul apărut pe laptopul unui angajat să transmită comenzi către dispeceratul de apă sau semaforizare.

Pentru echipamentele care nu pot fi oprite pentru actualizări, noul modul de Frontier Virtual Patching susținut de Precision AI și Advanced Threat Prevention oprește tentativele de atac direct din rețea, înainte ca pachetele periculoase să atingă controllerul industrial. Accesul la distanță al furnizorilor de mentenanță este securizat prin Prisma Access Browser, care înlocuiește VPN-urile riscante cu acces strict direct din browser (just-in-time) și înregistrează sesiunile pentru audit, iar pentru camerele stradale sau punctele izolate conectate pe rețele celulare private 4G/5G, firewall-urile industriale PA-50R filtrează traficul pe baza identificatorilor mobili (IMEI, IMSI), protejând serviciile municipale direct la sursă.

Ilustrație: stațiile de tratare și de pompare a apei sunt printre infrastructurile urbane pe care un atac cibernetic le poate opri. Foto: Pixabay / jarmoluk
Ilustrație: stațiile de tratare și de pompare a apei sunt printre infrastructurile urbane pe care un atac cibernetic le poate opri. Foto: Pixabay / jarmoluk

30 de produse de securitate, o singură consolă

Știri Smart: Multe administrații migrează către infrastructuri hibride sau de tip cloud pentru a procesa volume mari de date. Cum se poate asigura o vizibilitate totală și un control unificat asupra securității datelor atunci când acestea sunt stocate și procesate în medii distribuite?

Migrarea către mediile cloud este un pas firesc pentru orice administrație care dorește servicii sigure și rapide pentru cetățeni, însă fragmentarea tehnologică devine rapid o barieră majoră. În mod frecvent, informațiile ajung împărțite între serverele din instituțiile publice, platformele guvernamentale și aplicațiile publice externe. Pentru a acoperi aceste zone, instituțiile ajung să folosească chiar și 30 de produse diferite de securitate. Când fiecare bucățică de infrastructură este gestionată printr-un instrument separat, echipele tehnice sunt copleșite de alerte necorelate, vizibilitatea devine fragmentată, iar greșelile de configurare devin inevitabile, reprezentând ușa deschisă pe care atacatorii o caută cel mai des. Sondajele noastre arată că peste 77% dintre liderii IT confirmă că reducerea numărului de soluții disparate reprezintă o prioritate strategică majoră.

Soluția optimă este adoptarea modelului unificat Code-to-Cloud-to-SOC prin platforma Cortex Cloud, care conectează echipele de dezvoltare cu cele de securitate (SecOps) și transformă alertele brute într-o succesiune clară de evenimente (attack stories). În faza de scriere a codului, scanerele din AI Access Security verifică automat șabloanele de infrastructură (IaC) pentru a elimina parolele uitate sau vulnerabilitățile, în timp ce Cloud Posture Security corectează din timp drepturile de acces și setările greșite, înainte ca bazele de date urbane să fie expuse public.

Când fiecare bucățică de infrastructură este gestionată printr-un instrument separat, greșelile de configurare devin inevitabile.

La nivelul aplicațiilor active în producție - fie că rulează în containere, Kubernetes sau folosesc modele de inteligență artificială -, trecem la blocarea activă a atacurilor prin Cloud Runtime Security și tehnologia CNADR (Cloud-native Application Detection and Response). Aceasta corelează semnalele în timp real și reduce volumul de alerte cu până la 90%, scurtând timpul de reacție. Protecția datelor cetățenilor este completată de serviciul Enterprise DLP, care oprește automat scurgerea de CNP-uri sau date fiscale atât din rețea (data-in-motion), cât și din fișierele stocate (data-at-rest). În final, întreaga arhitectură hibridă este guvernată dintr-o singură consolă centrală, asigurând aplicarea uniformă a acelorași reguli de confidențialitate pe serverele locale, în punctele de lucru și în toate mediile cloud ale primăriei.

Ilustrație: datele unei primării ajung împărțite între serverele proprii, platformele guvernamentale și cloud. Foto: Pixabay
Ilustrație: datele unei primării ajung împărțite între serverele proprii, platformele guvernamentale și cloud. Foto: Pixabay

Alerta de vineri seara care așteaptă până luni

Știri Smart: Atacurile cibernetice moderne au loc la viteze imposibil de gestionat exclusiv manual. Ce rol joacă automatizarea și analitica avansată în identificarea amenințărilor în timp real și în izolarea rapidă a incidentelor înainte de a produce daune semnificative?

Viteza este factorul determinant în confruntările cibernetice actuale, mai ales că atacatorii au adoptat automatizarea avansată și inteligența artificială ca instrumente principale de atac. Dacă în trecut sustragerea datelor dura săptămâni întregi, astăzi infractorii cibernetici pot compromite un sistem și pot descărca volume masive de informații în doar câteva ore sau minute. O echipă tehnică dintr-o primărie nu poate face față unor atacuri executate la viteza mașinii dacă se bazează pe verificări manuale. Când o alertă declanșată vineri seara așteaptă analiza unui inginer până luni dimineața, reacția vine mult prea târziu, iar incidentul este deja consumat.

Când o alertă declanșată vineri seara așteaptă analiza unui inginer până luni dimineața, reacția vine mult prea târziu.

Pentru a apăra serviciile publice la viteza mașinii, Palo Alto Networks a creat ecosistemul Cortex, bazat pe tehnologia Precision AI și conceptul de Autonomous SOC. Centrul de operațiuni autonom Cortex XSIAM preia continuu miliarde de evenimente din rețea, calculatoare și medii cloud, le corelează prin inteligență artificială și reduce sutele de semnale de rutină la doar câteva incidente critice reale, gata prioritizate și documentate cu întregul lor istoric.

În momentul în care un atac este confirmat, platforma de orchestrare Cortex XSOAR preia sarcina de intervenție prin scenarii automate (playbooks). Sistemul poate izola un computer infectat din primărie, revoca drepturile unui cont compromis și actualiza automat regulile de filtrare pe toate firewall-urile în câteva milisecunde, fără a aștepta intervenția manuală a operatorului. Pe stațiile de lucru și servere, agentul Cortex XDR blochează comportamentele periculoase, în timp ce fișierele suspecte sunt analizate în sandbox-ul virtual Advanced WildFire, care transformă amenințările necunoscute în semnături de blocare în câteva secunde. Toți acești algoritmi defensivi sunt antrenați permanent cu datele diviziei noastre de cercetare Unit 42, care analizează zilnic peste 500 de miliarde de evenimente globale și intervine anual în mii de incidente critice, lăsând specialiștii umani să se concentreze exclusiv pe deciziile strategice.

Ilustrație: un dispecerat de monitorizare; la viteza atacurilor de azi, izolarea incidentelor nu mai poate aștepta omul din tură. Foto: Pixabay / rleiva_py
Ilustrație: un dispecerat de monitorizare; la viteza atacurilor de azi, izolarea incidentelor nu mai poate aștepta omul din tură. Foto: Pixabay / rleiva_py

NIS 2 cere reziliență, nu hârtii

Știri Smart: Digitalizarea unui oraș este un proces continuu, iar amenințările evoluează constant. Cum își pot construi comunitățile o arhitectură de securitate scalabilă și adaptabilă, care să rămână sigură și conformă cu reglementările europene de securitate cibernetică în următorii 5-10 ani?

Pentru următorul deceniu, securitatea unei comunități nu se construiește cumpărând soluții noi la fiecare problemă punctuală care apare. Reziliența autentică presupune un echilibru strâns între trei elemente fundamentale: oameni, proceduri clare și tehnologie integrată. Reglementările europene, precum Directiva NIS 2, nu mai acceptă o simplă conformitate pe hârtie, ci impun o reziliență operațională reală: capacitatea orașului de a continua funcționarea neîntreruptă a serviciilor de apă, energie, transport și administrație chiar și în timpul unui incident major. Trebuie să acceptăm că breșele se pot produce oricând și să construim sistemele astfel încât să limiteze pagubele și să revină rapid la starea de funcționare normală.

Pentru a garanta această continuitate pe termen lung, administrațiile trebuie să aplice câteva măsuri practice. În primul rând, este esențială simplificarea arhitecturii prin consolidarea uneltelor disparate într-o platformă unificată, unde blocarea unei amenințări într-un punct declanșează instantaneu protecția în întreaga rețea a orașului. În paralel, instituțiile trebuie să își inventarieze continuu activele expuse pe internet pentru a remedia vulnerabilitățile înainte de a fi exploatate, cerând totodată standarde clare de securitate din faza de proiectare (Security by Design) și verificarea furnizorilor în toate achizițiile publice. Deoarece amenințările actuale se mișcă la viteza mașinii, izolarea stațiilor compromise trebuie realizată automat prin algoritmi inteligenți, facilitând și respectarea obligației legale de raportare a incidentelor în cel mult 24 de ore.

În final, tehnologia trebuie dublată de instruirea periodică a funcționarilor și de menținerea unor copii de siguranță izolate ale bazelor de date, asigurând reluarea activității în câteva ore chiar și în cazul unui atac de tip ransomware. Privită în acest fel, securitatea cibernetică devine centura de siguranță indispensabilă pentru digitalizarea durabilă a orașului.

Securitatea cibernetică devine centura de siguranță indispensabilă pentru digitalizarea durabilă a orașului.

Ilustrație: un oraș digitalizat trebuie să-și țină serviciile de apă, energie și transport în funcțiune chiar și în timpul unui incident major. Foto: Pixabay / paulomatos4
Ilustrație: un oraș digitalizat trebuie să-și țină serviciile de apă, energie și transport în funcțiune chiar și în timpul unui incident major. Foto: Pixabay / paulomatos4

În concluzie

Cinci întrebări, aceeași idee de fond: o primărie nu mai poate presupune că atacul nu va veni, ci trebuie să decidă dinainte cât de departe îl lasă să ajungă. Asta înseamnă să știe exact ce are de apărat, să verifice fiecare acces în loc să-l acorde din oficiu, să-și strângă uneltele într-un singur loc și să lase mașinile să reacționeze în secunde acolo unde oamenii ar avea nevoie de zile.