România își propune să devină un hub de conectivitate regional, sprijinindu-se pe o infrastructură digitală aflată deja în fruntea clasamentelor europene și pe o relație mai strânsă între stat și mediul privat. Este mesajul transmis de Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro despre pozițiile României în marile dosare digitale ale UE: Actul privind Europa Interoperabilă, inteligența artificială, securitatea cibernetică și viitorul telecomunicațiilor.
Obiectivul nostru este ca România să devină un hub de conectivitate regional.
Liderii UE la fibră optică
Argumentul ministrului se bazează pe cifre din ultimul raport DESI, care plasează România pe primele locuri între statele membre la capitolul conectivitate. Acoperirea cu rețele de foarte mare capacitate ajunge la 96% dintre gospodării, comparativ cu media europeană de 73%. La fibră optică până la locație (FTTP), România raportează 96% acoperire, față de o medie UE de 56%.
Pe baza acestor performanțe, România a făcut deja pași concreți spre rolul de punte între Europa și Asia. În decembrie 2023, la Tbilisi, a fost semnat un memorandum de cooperare cu Georgia în inovare, conectivitate digitală, societate informațională și securitate cibernetică, menit să transforme cele două țări în hub-uri de conectivitate între UE și Asia.
Cinci axe și banii din PNRR
Ivan descrie transformarea digitală ca un proiect de țară construit pe cinci axe: administrație publică digitală, economie digitală, educație digitală, securitate cibernetică și tehnologii ale viitorului. Multe dintre investiții sunt finanțate din Componenta C7 a PNRR.
Cloudul guvernamental, prezentat ca pariul pe cea mai sigură tehnologie, este finanțat prin două investiții care depășesc împreună jumătate de miliard de euro, cu termen de operaționalizare în iunie 2026. Pentru zonele izolate, așa-numitele zone albe, Investiția 11 din C7 aduce internet de mare viteză în aproape 1.000 de localități, cu o viteză minimă de 100 Mbps și un buget de 94 de milioane de euro fără TVA, termen 31 decembrie 2025. La capitolul competențe digitale, alte două investiții reconvertește 105 biblioteci în hub-uri digitale, cu fonduri suplimentare pentru 1.030 de biblioteci.
Statul și privatul, împreună
Ministrul leagă toate aceste obiective de o condiție: cooperarea cu mediul privat. El descrie Actul privind Europa Interoperabilă drept un acord Schengen în IT, în care granițele dispar și soluțiile tehnologice circulă liber.
Sectorul public și mediul privat trebuie să fie parteneri în inovație tehnologică și digitalizare. De la preluarea mandatului de ministru, am spus mereu că statul și privatul nu pot evolua decât împreună pentru modernizarea României.
În paralel, România a intrat, potrivit ministrului, în linie dreaptă pentru adoptarea prin hotărâre de guvern a Strategiei Naționale de Inteligență Artificială, ca pas în alinierea la regulamentele europene. Pe securitate cibernetică, Ivan susține că o legislație consolidată este un imperativ pentru sistemele digitale ale instituțiilor publice, mai ales că spațiul cibernetic nu are granițe, iar atacurile nu au nevoie de vize.
