Peste 70 de școli din România, în special din mediul rural, au pierdut finanțări din PNRR destinate bibliotecilor și proiectelor culturale. Motivul: dosarele depuse la minister erau identice, copiate la virgulă. Proiectele fuseseră scrise de un ONG care nu le-a personalizat pentru fiecare unitate de învățământ, iar evaluatorii le-au respins în bloc, potrivit unei anchete Antena 3 CNN.

Cum a funcționat schema

Totul a început când școlile au fost contactate de reprezentanții unui ONG, care le-au propus să le pregătească un proiect pentru fonduri PNRR dedicate creșterii accesului la cultură în zonele defavorizate. Fiecare școală putea obține în jur de 20.000 de euro.

Nimeni din școli nu a știut ce va conține proiectul - unitățile de învățământ au trimis doar actele cerute de asociație. La evaluare, însă, dosarele s-au dovedit identice pentru toate școlile care au solicitat bani, iar finanțarea a fost respinsă.

„Nu ne-au spus asta, nu ne-au spus că va fi același proiect. Ne-au spus care sunt criteriile pentru participarea la proiect, care ar fi fost mediul defavorizat: accesul minim la cultură și numărul mic de locuitori sau, în cazul nostru, și de elevi", a declarat Andreea Ciucă, directoarea Școlii Gimnaziale Runcu.

Comisioane de mii de euro, negate de asociație

Dacă proiectele ar fi fost aprobate, ONG-ul ar fi încasat comisioane de la școli. Directorul Liceului Tehnologic Arieșeni a confirmat că suma cerută era una consistentă.

„Ne-au cerut o sumă destul de mare. Undeva la 6 mii de euro dacă îmi amintesc bine", a spus Claudiu Mocan, directorul liceului.

Într-un răspuns pentru Antena 3 CNN, asociația a susținut că proiectele nu au fost scrise de reprezentanții ei, fără să precizeze cine le-a redactat. ONG-ul neagă că ar fi cerut bani școlilor și afirmă, în ciuda mărturiilor directorilor, că tot ce a făcut a fost o acțiune de informare.

Semnal de alarmă pentru absorbția fondurilor

Neregulile au fost descoperite de Fundația pentru Apărarea Cetățenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), care a cerut explicații oficiale în acest caz. Fundația atrage atenția că normele aflate în vigoare au permis apariția unor astfel de situații, în care intermediarii depun proiecte în serie, iar riscul îl suportă exclusiv beneficiarii.

Pierderea cumulată pentru cele peste 70 de școli se apropie de 1,5 milioane de euro - bani europeni care ar fi trebuit să ajungă în biblioteci și programe culturale din comunități cu acces redus la cultură. Cazul arată cât de vulnerabile rămân administrațiile și instituțiile publice mici în fața consultanței de slabă calitate, într-un moment în care România depinde de absorbția rapidă a fondurilor din PNRR.