Trei dintre cele mai mari investiții finanțate prin PNRR sunt în pericol să fie pierdute: metroul din Cluj-Napoca, cele 27 de spitale și secții spitalicești noi și campania de împădurire. Este concluzia unei analize realizate de experții Băncii Mondiale pentru guvernul României, consultată de G4Media, care încadrează cele trei proiecte la categoria "risc critic". Motivul: întârzieri acumulate în toate etapele - studii, lansarea licitațiilor, începerea lucrărilor - în condițiile în care finanțarea din PNRR se închide la finalul anului 2026.

Potrivit metodologiei Băncii Mondiale, un proiect aflat în risc critic necesită accelerare imediată și un efort concentrat al guvernului și al instituțiilor responsabile de implementare.

Metroul din Cluj, abia ieșit din faza contestațiilor

Magistrala M1 de la Cluj-Napoca beneficiază de 300 de milioane de euro din PNRR, dintr-un contract total de aproape două miliarde de euro pentru proiectare și execuție. Asocierea Gulermak - Alstom - Arcada a câștigat licitația cu o ofertă de 9 miliarde de lei, dar semnarea a fost blocată de contestația depusă de firma concurentă Dogus, respinsă de CNSC abia pe 7 aprilie 2023.

Proiectul prevede o magistrală de 21 de kilometri cu 19 stații, cu o durată de execuție de 96 de luni. Finanțarea vine de la bugetul de stat, din fonduri europene și dintr-o contribuție a Primăriei Cluj-Napoca.

Spitalele și pădurile, pornite cu un an întârziere

Lista celor 27 de spitale și secții noi a trecut prin guvern abia pe 22 februarie 2023, decizie pe care opoziția și experții din sănătate au criticat-o ca fiind întârziată cu un an. UE pune la dispoziția României peste 2,1 miliarde de euro prin PNRR pentru servicii medicale noi, modernizarea celor existente și echipamente pentru infrastructura sanitară construită sau renovată.

Campania de împădurire și reîmpădurire a fost lansată abia în noiembrie 2022. Măsura are un buget de 730 de milioane de euro și vizează 56.000 de hectare de păduri noi și vegetație forestieră în zone vulnerabile la schimbările climatice, inclusiv păduri urbane, perdele forestiere de protecție și plantații de-a lungul căilor de comunicație.

Alte două componente, cu risc mare

Raportul mai semnalează "risc mare" pentru alte două direcții din PNRR: noile capacități de producție de energie din surse regenerabile (Componenta 6) și mobilitatea urbană sustenabilă (Componenta 10).

Analiza de risc a acoperit cele 30 de investiții mari din PNRR, fiecare cu buget de peste 250 de milioane de euro. Documentul a fost elaborat pentru a sprijini guvernul în negocierea cu Comisia Europeană privind reducerea obligatorie a PNRR cu 2,1 miliarde de euro - o ajustare automată, generată de performanțele economice ale României din 2020 și 2021, mai bune decât prognozele folosite la construcția planului.