Tranziția României către buletinul cu cip avansează vizibil. Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor (DGEP) a preluat aproape 360.000 de cereri pentru noua Carte Electronică de Identitate (CEI), iar dintre acestea aproape 320.000 de documente au fost deja eliberate, potrivit informațiilor obținute de Economedia. Ritmul de solicitare a atins un maxim pe 11 august, cu peste 13.100 de cereri preluate într-o singură zi.
De la pilotul din Cluj la extinderea națională
Emiterea CEI a început pe 20 martie 2025, în județul Cluj, ca etapă pilot, urmată de o extindere graduală în restul țării. Pe 2 iunie s-a deschis emiterea documentului și pentru copiii sub 14 ani. În paralel, din 20 mai 2025, cetățenii pot opta pentru o Carte de Identitate Simplă (CIS), care nu conține cip, dar se eliberează contra unei taxe de 38 de lei și fără beneficiile digitale ale variantei electronice.
Programarea pentru CEI se face online, pe platforma dedicată, iar preschimbarea se poate face oricând, chiar dacă vechiul act nu a expirat.
Un proiect finanțat prin PNRR
Demararea emiterii la nivel național este legată direct de Investiția 8 - Cartea electronică de identitate și semnătura digitală, parte din Componenta 7 - Transformare digitală a PNRR. Prin această linie de finanțare sunt acoperite costurile de producție pentru primele 5 milioane de cărți electronice, în intervalul martie 2025 - iunie 2026.
Primii 5 milioane de cetățeni vor fi exonerați de obligația de a suporta contravaloarea taxei de emitere.
Cu alte cuvinte, pentru o bună parte dintre români trecerea la noul document nu va presupune un cost direct.
Ce poate face noul buletin
CEI are dimensiunea unui card bancar (format ID1) și caracteristici avansate de securitate și anti-contrafacere. Permite dovedirea identității atât fizic, cât și în mediul online, și deschide accesul la serviciile digitale oferite de autorități și de entități private. Documentul respectă standardele europene și internaționale pentru actele de călătorie, putând fi folosit pentru deplasări în statele membre UE și în Spațiul Schengen, dar și în Islanda, Norvegia, Liechtenstein, Elveția sau Turcia.
În format tipărit, cardul conține nume, prenume, cetățenie, data nașterii, sex, imaginea facială, CNP, numărul documentului, semnătura olografă și datele de emitere și expirare. În format electronic se adaugă prenumele părinților, domiciliul, reședința, amprentele a două degete și certificate digitale pentru autentificare sau semnătură electronică. Conform procedurii, impresiunile papilare sunt șterse ireversibil din baza de date a autorității care realizează imprimarea, similar cazului pașaportului electronic.
Pentru un sistem public care a întârziat ani la rând trecerea la documentele inteligente, primele luni de emitere indică o cerere reală și un ritm care apropie România de obiectivul celor 5 milioane de cărți finanțate prin PNRR.
