Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a repartizat peste 200 de milioane de lei prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) către orașe și comune din județul Cluj. Banii vin din prima rundă de finanțare pe două componente: Fondul Local și Valul Renovării, iar în județ vor primi fonduri 54 de unități administrativ-teritoriale.
Din județul Cluj vor primi finanțare 54 de orașe și comune.
Cine primește cât
Cluj-Napoca este cel mai mare beneficiar pe componenta Fondul Local, cu 79.745.130,97 lei alocați pentru transport public ecologic - 18 autobuze electrice și 24 de stații de încărcare. Pe componenta Valul Renovării, municipiul mai primește 60.104.566,19 lei pentru renovarea energetică a clădirilor rezidențiale și a instituțiilor publice.
Turda primește 28.186.122,45 lei prin Fondul Local, din care 25.646.380,91 lei pentru autobuze electrice și 2.539.741,54 lei pentru infrastructură de transport verde, plus 33.765.621,07 lei prin Valul Renovării.
Câmpia Turzii are alocați 17.293.733,08 lei, împărțiți între infrastructura TIC și GIS (2.929.006,50 lei) și construcția a 30 de unități locative pentru tineri (14.364.726,58 lei).
Proiecte pentru orașe mai mici
Gherla primește 10.251.522,75 lei prin Fondul Local - 2.929.006,50 lei pentru sisteme de management urban și 7.322.516,25 lei pentru o pistă de biciclete - la care se adaugă 33.348.385,64 lei prin Valul Renovării.
Dejul are alocați 5.313.217,79 lei, din care 2.929.006,50 lei pentru transport verde și 2.384.211,29 lei pentru proiectul "Pași spre Smart City". Floreștiul primește 1.316.705,58 lei, iar Gilăul beneficiază de 10.081.640,37 lei prin Valul Renovării pentru renovare energetică.
Ce urmează
Fondurile fac parte din prima rundă de atragere de bani europeni prin PNRR pentru unitățile administrativ-teritoriale, iar proiectele acoperă transport public electric, infrastructură digitală urbană, piste de biciclete, locuințe pentru tineri și renovarea energetică a clădirilor. Pentru administrațiile locale din Cluj, banii înseamnă finalizarea unor investiții pe care altfel ar fi trebuit să le susțină singure din bugetul local.
