Infrastructura 5G din Romania a devenit, in ultimii ani, un dosar de securitate nationala, nu doar unul comercial. Orice companie care vrea sa opereze echipamente in aceasta retea trece printr-un filtru politic si de aparare, gestionat la cel mai inalt nivel al statului. Cel mai recent test al acestui mecanism vine dinspre Polonia: doua subsidiare locale ale unui mare grup IT au depus solicitari de autorizatii 5G, iar decizia finala apartine Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
Cine cere si ce anume
Solicitarile au fost depuse de doua firme cu activitate in Romania, Bithat Solutions si ASEE Solutions. Ambele sunt controlate de Asseco South Eastern Europe, divizia regionala a conglomeratului polonez Asseco Group.
Asseco nu este un nume marunt in piata IT europeana. Grupul a raportat venituri anuale de 3,7 miliarde de euro in 2023 si este fondat si condus de antreprenorul Adam Goral. Pentru o astfel de companie, accesul la piata romaneasca de 5G inseamna posibilitatea de a participa la proiecte de conectivitate care presupun echipamente si servicii sensibile din punctul de vedere al securitatii.
De ce decide CSAT, nu un regulator tehnic
In Romania, autorizarea producatorilor si furnizorilor de tehnologie pentru retelele 5G nu se rezolva la nivelul unei agentii de reglementare obisnuite. Legislatia adoptata dupa dezbaterile privind securitatea retelelor de noua generatie a mutat aceasta decizie in zona de aparare nationala, unde criteriul nu este doar pretul sau performanta tehnica, ci si profilul de risc al furnizorului.
Asta explica de ce cererile celor doua firme ajung direct in atentia CSAT. Consiliul urma sa analizeze solicitarile in sedinta convocata de presedintele Klaus Iohannis pentru data de 20 iunie.
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) va decide in sedinta convocata de presedintele Klaus Iohannis in data de 20 iunie daca aproba solicitarile de autorizatii 5G depuse de doua subsidiare locale ale unui gigant IT din Polonia.
Ce arata acest dosar despre piata 5G
Cazul Asseco ilustreaza cum se construieste, in practica, ecosistemul 5G dintr-un stat membru NATO si UE. Pe de o parte, exista interes din partea unor jucatori internationali puternici, dispusi sa intre pe piata romaneasca. Pe de alta parte, statul pastreaza un control strict asupra cine poate furniza tehnologie critica, printr-un mecanism de avizare politica si de securitate.
Pentru orasele si serviciile care depind tot mai mult de conectivitate, deznodamantul acestor proceduri conteaza direct: viteza cu care se extind retelele si diversitatea furnizorilor autorizati influenteaza costurile si ritmul digitalizarii. Decizia CSAT in privinta celor doua subsidiare poloneze este, din acest motiv, un indicator al modului in care Romania isi deschide sau filtreaza piata de infrastructura digitala.
