Lucrările la primul sistem de colectare a deşeurilor plutitoare de pe Someşul Mare au ajuns la un grad de realizare de 70%, anunţă Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa. Construcţia este amplasată la Beclean, în judeţul Bistriţa-Năsăud, în amonte de un pod pietonal, şi face parte dintr-un program mai amplu de curăţare a cursurilor de apă din bazinul Someş-Tisa.
Deşeurile plutitoare - de la ambalaje din plastic la resturi vegetale antrenate de viituri - sunt una dintre problemele cronice ale râurilor din nordul ţării. Soluţia aleasă mizează pe bariere fizice care reţin gunoiul direct pe firul apei, înainte ca acesta să ajungă mai departe în aval.
Ce presupune sistemul de la Beclean
Sistemul de intervenţie este alcătuit din secţiuni construite cu gabioane, drum de acces din piatră spartă şi balast, precum şi lucrări de protecţie a malurilor: 102 metri pe malul drept şi 120 de metri pe malul stâng. Configuraţia urmăreşte să direcţioneze deşeurile către un punct de colectare, de unde pot fi extrase periodic.
Valoarea investiţiei pentru această etapă este de 4.683.042 lei, bani asiguraţi de la bugetul de stat.
Implementarea la nivel bazinal a unor astfel de secţiuni de intervenţie va aduce beneficii.
Patru sisteme, în două etape
Programul nu se rezumă la Someşul Mare. În total sunt prevăzute patru sisteme de colectare, repartizate pe două etape şi pe mai multe judeţe din regiune.
Prima etapă cuprinde amplasamentele de la Beclean (Bistriţa-Năsăud) şi Odoreu (Satu Mare). A doua etapă vizează localitatea Mocira (Maramureş) şi comuna Mica (Cluj). Distribuţia pe bazin urmăreşte interceptarea deşeurilor în mai multe puncte de pe reţeaua hidrografică, nu doar într-un singur loc.
De ce contează pentru oraşele de pe Someş
Curăţarea râurilor are efecte directe asupra calităţii apei şi a peisajului urban din localităţile traversate de Someş şi afluenţii săi. Pentru administraţiile locale, sistemele de tip barieră reduc volumul de deşeuri care ajunge în zonele de agrement de pe maluri şi în acumulările din aval, unde curăţarea devine mult mai costisitoare.
Pe măsură ce şantierul de la Beclean se apropie de finalizare, atenţia se mută spre celelalte amplasamente. Replicarea aceluiaşi model la nivel de bazin hidrografic ar putea transforma o intervenţie punctuală într-o reţea coerentă de protecţie a cursurilor de apă din nordul ţării.
