Mii de oameni din mediul rural al judetului Sibiu raman blocati departe de locurile de munca din orase pentru ca naveta este greoaie sau pur si simplu lipseste. Pornind de la aceasta problema, Forumul Democrat al Germanilor din Romania propune o retea de transport public-privat coordonata printr-o aplicatie mobila, gandita sa transforme mobilitatea intr-un motor economic pentru intreg judetul.
Propunerea apartine lui Paul Kuttesch, candidatul FDGR pentru presedintia Consiliului Judetean Sibiu, si a fost dezvoltata impreuna cu Clubul Economic German din Transilvania. Ideea de fond este ca lipsa de acces la transport tine pe loc atat angajatii, cat si firmele care nu isi gasesc forta de munca.
Cum ar functiona reteaua
In viziunea initiatorilor, sistemul s-ar baza pe o aplicatie mobila care coordoneaza in timp real cursele si optiunile de ridesharing, astfel incat traseele sa poata fi ajustate dupa cererea reala a pietei muncii. Plata s-ar face digital, iar tarifele ar fi subventionate pentru muncitori si elevi, pentru a face naveta accesibila si predictibila.
Modelul mizeaza pe parteneriate public-privat ca instrument de reducere a costurilor de operare. Kuttesch insista pe o abordare integrata, in care administratia, mediul de afaceri si operatorii de transport lucreaza impreuna.
Stiu ca una dintre cele mai mari provocari pentru antreprenori este forta de munca.
Mobilitatea ca problema economica
Argumentul central este ca transportul nu este doar un serviciu, ci o conditie a competitivitatii. Reteaua ar urma sa scurteze timpii de naveta, sa reduca poluarea si sa sustina dezvoltarea echilibrata a zonelor rurale si urbane. Contextul include si presiunea infrastructurii rutiere asupra teritoriului: peste 410 parcele de teren sunt afectate de lucrarile de dezvoltare a drumurilor in judet.
Wolfgang Köber, presedintele Clubului Economic German, sustine ca astfel de parteneriate pot avea un rol important in reducerea decalajelor economice si sociale dintre comunitati.
Aceste parteneriate pot juca un rol crucial in reducerea disparitatilor economice si sociale.
Propunerea ramane deocamdata la nivel de viziune politica, fara un calendar de implementare sau un buget detaliat. Dar inscrie Sibiul intr-o tendinta tot mai vizibila, in care orasele si judetele trateaza mobilitatea inteligenta drept parghie de dezvoltare economica, nu doar ca o cheltuiala de administrare.
