Municipiul Buzău s-a înscris în cursa pentru un fond european de un miliard de euro, dedicat orașelor care își propun să atingă neutralitatea climatică până în 2035. Anunțul a fost făcut marți, în cadrul unei conferințe organizate la Buzău, parte a proiectului M100 "Mirror Mission Cities Hub", derulat prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).
Programul vizează selecția a 10 orașe din România care vor primi sprijin pentru tranziția verde. Candidaturile pot fi depuse până pe 15 septembrie, iar lista finală a localităților selectate urmează să fie anunțată pe 28-29 octombrie.
Un miliard de euro pentru tranziția verde
Secretarul de stat în MIPE, Ovidiu Cîmpean, a explicat că obiectivul programului este să orienteze orașele spre un viitor sustenabil și să le pregătească pentru accesarea finanțărilor europene.
Ne propunem să ghidăm orașele către un viitor sustenabil, verde. Pregătim o finanțare de un miliard de euro pentru cele 10 orașe selectate.
Pentru autoritățile locale, miza nu este doar simbolică: includerea în grupul orașelor-misiune deschide accesul la resurse semnificative pentru proiecte de infrastructură, energie și mediu, într-un orizont de timp mult mai apropiat decât ținta europeană de neutralitate climatică din 2050.
Pariul Buzăului pe spațiile verzi
Primarul Constantin Toma a prezentat ambiția municipiului de a deveni cel mai verde oraș din România, sprijinindu-se pe o serie de proiecte deja în desfășurare.
Buzăul și-a propus să devină cel mai verde oraș din România. Avem cel mai mare reciclator de PET din Europa, care procesează peste 400.000 de tone anual.
Orașul raportează în prezent 31 de metri pătrați de spațiu verde pe locuitor, un indicator peste media multor municipii românești. Printre proiectele anunțate se numără transformarea pădurii Crâng într-un parc forestier pe o suprafață de 200 de hectare.
Apa uzată, transformată în resursă agricolă
Un alt element-cheie al strategiei buzoiene este reutilizarea apei. Municipalitatea planifică folosirea a 10-12 milioane de metri cubi de apă uzată tratată pentru irigații, vizând aproximativ 30.000 de hectare de teren agricol din zonă.
Combinația dintre spații verzi extinse, reciclare la scară industrială și gestionarea inteligentă a apei conturează profilul cu care Buzăul intră în competiție. Rămâne de văzut dacă aceste argumente vor fi suficiente pentru ca orașul să se numere printre cele 10 localități selectate la finalul lunii octombrie.
