Galați ridică un parc fotovoltaic pe o fostă groapă de gunoi pentru iluminatul public

Galațiul mută o fostă groapă de gunoi în coloana energiei curate. Primăria municipiului a semnat cu Ministerul Energiei un contract de finanțare nerambursabilă de 25.573.372 de lei pentru construirea unui parc fotovoltaic în zona Tirighina, instalație destinată să alimenteze rețeaua de iluminat public a orașului. Banii vin prin Fondul pentru Modernizare, mecanismul european care finanțează tranziția energetică a statelor membre, fără cofinanțare din bugetul local.

Cât produce și ce acoperă

Parcul este dimensionat să genereze 5.630 MWh pe an, energie care ar urma să acopere aproximativ 60% din necesarul iluminatului public al municipiului. Practic, mai mult de jumătate din curentul folosit pentru a aprinde străzile Galațiului ar putea proveni dintr-o sursă proprie, regenerabilă, în loc să fie cumpărat de pe piață la prețuri volatile.

Instalația se întinde pe 6,2 hectare, dintre care 2,5 hectare reprezintă suprafața efectiv construită. Configurația tehnică include 8.000 de module fotovoltaice de câte 550 Wp și 40 de invertoare cu o putere de 100 kVA fiecare. Amplasarea pe o fostă groapă de gunoi transformă un teren altfel greu de valorificat într-un activ energetic.

Efectul de mediu și calendarul

Pe lângă economia la factura de energie, proiectul are o componentă de mediu măsurabilă: o reducere estimată a emisiilor de dioxid de carbon cu 3.445 de tone pe an. Contractul de finanțare are o durată de cinci ani.

Primarul Ionuț Pucheanu a încadrat investiția în profilul ecologic pe care orașul vrea să îl consolideze.

Suntem unul dintre orașele cele mai prietenoase cu mediul, dovadă faptul că suntem în top în privința calității aerului.

Finanțarea a fost obținută prin apelul dedicat sprijinirii investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, destinat entităților publice. Modelul - administrație care își produce singură o parte din energie pentru servicii publice - devine tot mai frecvent în orașele românești care caută să își reducă atât costurile, cât și amprenta de carbon.