Inundatiile care au lovit judetul Galati in noaptea de 14 spre 15 septembrie 2024 au lasat in urma o factura grea pentru infrastructura rutiera. Consiliul Judetean Galati a finalizat evaluarea pagubelor si anunta un bilant de peste 62,2 milioane de lei, raspandit pe 20 de drumuri judetene scoase din functiune partial sau total de viituri.
Cifrele transmise pe 23 septembrie arata amploarea distrugerilor: 77,6 kilometri de drum judetean afectati, 44 de poduri si 83 de podete deteriorate. Practic, o buna parte din reteaua secundara a judetului a fost compromisa intr-un singur episod de vreme extrema.
Unde au lovit cel mai tare apele
Lista drumurilor afectate cuprinde aproape doua zeci de artere, de la DJ242 si variantele sale (DJ242A pana la DJ242H) pana la grupul DJ251 si drumurile DJ253, DJ254 si DJ255. Localitati precum Varlezi, Valea Marului, Slobozia Conachi, Cudalbi, Viile, Targu Bujor sau Jorasti se numara printre zonele unde viiturile au erodat platforma drumului, au surpat podete si au slabit structura podurilor.
Deteriorarea unui numar atat de mare de poduri si podete - peste 120 de astfel de structuri - inseamna ca refacerea nu se rezuma la asfaltare, ci presupune lucrari de inginerie civila mai complexe si mai costisitoare.
Evaluarile sunt gata, urmeaza documentatia
Presedintele Consiliului Judetean Galati, Costel Fotea, a confirmat ca echipele au incheiat verificarile pe teren si trec acum la pasul administrativ.
S-au finalizat evaluarile in teren pe drumurile judetene afectate de inundatii. Avem evaluarile gata, facem repede documentatia tehnica.
Documentatia tehnica este conditia obligatorie pentru accesarea fondurilor de interventie si pentru demararea reparatiilor. Viteza cu care este intocmita determina cat de repede pot incepe lucrarile efective pe teren, inainte ca sezonul rece sa complice santierele.
O problema care se repeta
Episodul din septembrie 2024 confirma un tipar tot mai frecvent in Romania: ploile torentiale concentrate pe interval scurt depasesc capacitatea retelei de drumuri judetene, proiectata pentru alte conditii climatice. Pentru administratiile locale, intrebarea nu mai este doar cum se repara rapid, ci si cum se reconstruieste mai rezistent, astfel incat urmatoarea viitura sa nu reproduca aceeasi factura de zeci de milioane de lei.
