Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti (ALPAB) a pornit, începând cu 1 februarie 2024, un test de două săptămâni pentru un sistem menit să alunge ciorile din Parcul Cişmigiu. Anunţul a fost făcut de Primăria Capitalei şi mizează pe o combinaţie de tehnologie sonoră şi vizuală, nu pe metode invazive. Perioada de probă se încheie pe 13 februarie, iar momentul nu e ales întâmplător: odată cu primăvara, de la 1 martie, populaţiile de păsări cresc semnificativ, aşa că măsurile pregătitoare devin necesare din timp.
Cum funcţionează sistemul
Echipamentul testat este un sistem sonor 3D care redă, cu claritate de înaltă definiţie, sunetele păsărilor de pradă şi ale altor specii zburătoare, recreând astfel un mediu ostil pentru păsările considerate o problemă. Practic, ciorile aud strigăte de răpitoare şi tind să evite zona. Dispozitivul poartă numele BirdXPeller Pro v.2.
La acesta se adaugă o componentă vizuală: un dispozitiv optic stroboscopic care descurajează apropierea păsărilor prin semnale luminoase intermitente. Partea interesantă este că acest deflector funcţionează prin rotaţia palelor acţionate de vânt, fără să aibă nevoie de alimentare electrică şi fără să producă zgomot suplimentar.
De ce ţinta sunt ciorile şi porumbeii
Iniţiativa nu vizează doar ciorile, ci şi porumbeii. Motivul ţine de întreţinerea spaţiului verde: dejecţiile acestor păsări cresc aciditatea solului şi deteriorează mobilierul urban şi infrastructura parcului. Pe termen lung, asta înseamnă costuri suplimentare de întreţinere şi o degradare vizibilă a unuia dintre cele mai vechi şi cunoscute parcuri din Bucureşti.
Echipamentul produce sunete asemănătoare şoimilor, bufniţelor şi altor păsări de pradă, creând împreună un efect de îndepărtare a păsărilor.
ALPAB precizează că tehnologia a fost folosită cu succes în alte oraşe din România şi în străinătate. Testul din Cişmigiu urmează să arate dacă soluţia dă rezultate şi aici, înainte ca administraţia să decidă o eventuală extindere. Dincolo de cazul punctual, abordarea spune ceva despre direcţia generală: oraşele caută tot mai des soluţii tehnice, măsurabile şi non-letale pentru probleme de management al spaţiilor publice, în locul intervenţiilor clasice.
